La reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, desfășurată la Washington, în perioada 3-4 aprilie a.c., pentru a marca 70 de ani de la înființare, Alianța Nord-Atlantică a aprobat un pachet de măsuri de consolidare a prezenţei Alianţei în Marea Neagră.
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a declarat că pachetul de măsuri, „impulsionat de SUA” și adoptat la nivelul miniștrilor de externe, vizează “îmbunătăţirea vigilenței situaționale a Alianței Nord-Atlantice in regiunea Marii Negre şi sporirea ajutorului destinat Georgiei şi Ucrainei” și include iniţiative de îmbunătăţire a instruirii forţelor maritime şi a gărzilor de coastă ale Georgiei şi Ucrainei, vizite în porturi, exerciţii militare şi intensificarea schimburilor de informaţii.
Oficialul a mai precizat că ”aceste măsuri se adaugă cooperării noastre actuale, care deja este apropiată. Chiar acum, grupuri navale ale NATO patrulează în Marea Neagră şi astăzi fac exerciţii împreună cu nave ale Ucrainei şi Georgiei” (trimitere la manevrele Scutul Maritim / Sea Shield).
Elaborarea acestui pachet de măsuri a fost anterior anunţată de ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison. Obiectivul, a explicat Hutchison, este contracararea influenţei Rusia în Marea Neagră, iar pachetul de măsuri va include ”monitorizarea, supravegherea avioanelor şi, de asemenea, ca unele nave ale NATO să se deplaseze în Marea Neagră pentru a se asigura că navele ucrainene pot traversa în siguranţă strâmtoarea Kerci către Marea Azov”.
Ministrii de Externe ai țărilor NATO au reiterat apelul adresat Rusiei pentru eliberarea militarilor ucraineni capturați în incidentul produs la finele anului 2018 în apropierea Marii Azov.
De asemenea, Alianța Nord-Atlantica a cerut Rusiei să revină la respectarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF) . „Noi vom avea un răspuns moderat și coordonat și nu intenționăm să instalăm sisteme terestre de rachete nucleare în Europa. NATO va continua să mențină mijloace credibile si eficiente pentru descurajare și apărare”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Momentul aniversar a fost marcat și printr-un discurs al secretarului general al Alianței în fața Congresului Statelor Unite, unde acesta a amintit, între altele, de promisiunea solemnă făcută de fondatori: Unu pentru toți și toți pentru Unu.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Observăm un tipar al comportamentului rus, inclusiv o desfăşurare militară masivă din zona arctică până la Mediterana şi de la Marea Neagră la Marea Baltică. Pentru prima dată avem trupe pregătite de luptă desfăşurate în estul Alianţei noastre. Împreună, suntem mai puternici şi mai în siguranţă”.
“NATO nu dorește un nou Război rece cu Rusia, dar va ști cum să se apere dacă va fi necesar, a declarat totodată secretarul general Jens Stoltenberg în fața Congresului american.
Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a transmis partenerilor europeni din NATO că “aliații trebuie să-și majoreze cheltuielile pentru a se adapta noilor amenințări, precum agresiunea rusă sau competiția strategică din partea Chinei și să nu invoce scuze obosite”. Acesta a reafirmat angajamentul SUA față de clauza apărării colective. La București, Ambasada SUA a precizat într-un comunicat că „Rusia rămâne cea mai mare amenințare la adresa suveranității și independenței statelor din Europa și a valorilor comune care leagă Occidentul”.
Se confirmă astfel că regiunea Mării Negre a constituit una dintre prioritățile întrunirii NATO de la Washington.
Potrivit lui Bruno Lété, Senior Fellow pentru Securitate și Apărare în cadrul German Marshall Fund (interviu „Deutsche Welle”), “Marea Neagră face de mult parte din strategia NATO, dar de scurt timp se află foarte sus pe lista priorităților. Este adevărat că în ultimii ani, Marea Neagră a rămas ușor în penumbră, în contextul implicării NATO în regiunea statelor baltice. Dar acest lucru se schimbă acum, din mai multe motive. Unul dintre ele este, sigur, Rusia. Rusia a invadat Georgia în 2008. Apoi ne amintim ce s-a întâmplat în Ucraina în 2014. Mai recent, incidentul din Marea Azov, în care Rusia a arestat marinari ucraineni. Apoi este chestiunea anexării Crimeei. Rusia militarizează masiv peninsula, nu numai cu trupe la sol, ci și cu sisteme anti-rachetă. Rusia transformă Marea Neagră într-un lac rusesc, pe scurt. Dar NATO nu-și poate permite acest lucru, pentru că la Marea Neagră se află trei state membre ale alianței – România, Bulgaria și Turcia – și doi parteneri importanți – Ucraina și Georgia. NATO trebuie să răspundă, așadar, la strategia de escaladare a Rusiei. Aici se discută trei măsuri concrete. În primul rând, NATO trebuie să culeagă mai bine informații din Marea Neagră. La acest capitol sunt incluse și schimburile mai complexe de informații între membrii NATO și parteneri. În al doilea rând, ne gândim la antrenamente și exerciții ale NATO împreună cu forțele marine ale Georgiei și Ucrainei. Sunt incluse și manevre comune care să îmbunătățească compatibilitatea armamentului Georgei, Ucrainei și al NATO. În al treilea rând, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, în urma incidentului din strâmtoarea Kerci, în noiembrie 2018. Aceste trei măsuri au fost discutate și adoptate la Washington. Consider că per total este o evoluție pozitivă. Marea Neagră face parte din arhitectura europeană a securității și merită atenția pe care o primește acum”.
Sursa: www.casamariinegre.ro
