Dezastru de PR la Institutul pentru Fizica Pământului
Recunoscuţi peste hotare pentru meritele lor ştiinţifice, seismologii români şi-au creat în ţară faima tristă de a fi specialişti de primă mână în crearea şi diseminarea panicii prin intermediul mass media. Campionul absolut al dezinformării seismice este chiar directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu. De-a lungul ultimilor ani, el a lansat zeci de declaraţii care în care se contrazice singur şi prin care creează panică. Ultimul său derapaj mediatic a survenit săptămâna trecută. Într-o serie de declaraţii menite să liniştească publicul, Mărmureanu a scăpat purumbelul, anunţând posibilitatea producerii în zona Vrancea a unor cutremure de până la 7 grade. În ciuda deselor gafe ale lui Mărmureanu, INFP refuză să angajeze un specialist în comunicare.
Un articol de Răzvan PETRE
O nimica toată, un cutremur de 6-7 grade
După seria de cutremure de mică intensitate de săptămâna trecută, directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) a fost căutat de jurnalişti pentru comentarii suplimentare. În stilul consacrat, Gheorghe Mărmureanu a adoptat un ton superior, dând asigurări că seria de cutremure nu este de natură a semnala vreun pericol major. În loc să se limiteze la aceste declaraţii, Mărmureanu a mai adăugat şi că România ar putea fi zguduită în următoarea perioadă de cutremure de pământ de magnitudine „medie”. Ce înseamnă asta? – „Cutremure de şase, şase grade şi ceva”, „până în 7 grade”, a explicat Mărmureanu. 
După anunţul-şoc al şefului INFP, toată presa s-a grăbit să anunţe iminenţa unui cutremur de peste 6 grade, considerat periculos pentru miile de clădiri cu risc seismic.
Predicţiile lui Mărmureanu, banalităţi şi truisme
În desele sale apariţii mediatice, Mărmureanu speculează lipsa generală de cunoştinţe în domeniul seismic, pentru a face o serie de declaraţii aproximative. În multe rânduri, el a prezis producerea unor cutremure de 4,5 – 5,5 grade în viitorul apropiat, sau a unor cutremure devastatoare, în viitorul mai îndepărtat. Aceste „declaraţii exclusive”, care la prima vedere par a proveni din partea unui specialist care lucrează pe baza unor date sofisticate, se bazează în realitate pe statistica seismelor din România. Astfel, în fiecare an se înregistrează în România câteva cutremure de peste 4 grade, iar un cutremur de peste 5 grade se înregistrează, în medie, o dată la fiecare doi ani. Oricine ştie acest lucru poate „prognoza” producerea unui cutremur de 4-5 grade în următoarele 365 de zile.
O altă statistică banală cu care jonglează Mărmureanu este cea a cutremurelor de peste 7 grade. Pe baza acestei statistici şi a observaţiei că direcţia principală de propagare a undelor seismice tinde să alterneze, când spre Moldova, când spre Bucureşti, directorul INFP a prezis faptul că următorul cutremur puternic va fi resimţit mai puternic la Iaşi, Chişinău, în Ucraina şi chiar şi la Moscova. În mod curios, în momentul în care seismologii ucraineni au declarat, în luna septembrie, că se tem de un cutremur vrâncean ce ar putea să le afecteze ţara în viitor, Mărmureanu a ieşit din nou la rampă, pentru a demonta afirmaţiile lor, deşi acestea erau aproape identice cu ale sale.
Mărmureanu îl contrazice pe Mărmureanu
Directorul INFP este cunoscut pentru declaraţiile sale aproximative, atunci când vine vorba de prognoze seismice. Privind în retrospectivă, însă, descoperim că Mărmureanu are şi deosebitul talent de a se contrazice singur. Constatând că seismul devastator pe care el însuşi îl prezisese pentru 2007 nu s-a mai produs, şeful INFP a dat vina pe diferiţi factori şi a „reprogramat” cutremurul pentru „prima jumătate a anului 2010”. Ca un pescar care dă vina pe vreme, atunci când nu prinde peşte, el a anunţat schimbarea activităţii seismice şi a dezminţit anul acesta teoria sa iniţială. Termenul a fost amânat pentru 2015. Mai recent, Mărmureanu a declarat că nu ne putem aştepta la un cutremur de peste 7 grade în următorii 20 de ani, cel puţin.
Unul din argumentele invocate adesea de directorul INFP este periodicitatea cutremurelor devastatoare produse în zona Vrancea. Conform declaraţiilor sale, acestea s-ar produce ba o dată la 30 de ani, ba la 60, sau 100 de ani (în funcţie de contextul declaraţiei şi de lucrul pe care vrea să-l demonstreze, cifrele variază). Deşi pare un adept al acestei teorii, acelaşi Mărmureanu îi ia în derâdere pe toţi ceilalţi specialişti care se folosesc de ea. Apostrofat de profesorul Purcaru (membru al Comisiei Europene de Seismologie) că are o abordare amatoristă a predicţiei cutremurelor, şeful INFP a replicat atacându-l pe Purcaru pentru că acesta se foloseşte… de calcule probabilistice.
În aceeşi zi, în 26 noiembrie 2010, Mărmureanu a spus la Realitatea TV că se bazează pe situaţia statistică a cutremurelor vrâncene din ultimii 600 de ani, iar la Antena 3 a declarat că „Pământul nu ştie să facă calcule”. De altfel, acelaşi Mărmureanu care declară sigur pe sine că nu vom avea un cutremur devastator în următorii 20 de ani, spunea în primăvară: „Nu pot să fac o predicţie când va fi următorul cutremur catastrofal. Nimeni în lume nu poate spune când vine un cutremur”.
