Vicepreședintele Asociației Comunelor din România (A.Co.R.) și președintele A.Co.R. Constanța, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju a vorbit despre principalele probleme ale primarilor și funcționarilor publici din România. Înființată în anul 1997, asociația își propune reprezentarea unitară a membrilor săi (peste 2000 de primării comunale) atât în relația cu instituțiile centrale, cât și cu cele de la nivel european sau internațional.
Reporter: Care ar fi principalele teme pe care A.Co.R. le-a abordat în anul 2016?
Mariana Gâju: Dorim ca acea diferențiere între comune, orașe și municipii să fie eliminată. Dorim o recunoaștere în funcție de numărul de locuitori, nu ca urmare a unei clasificări făcute în urmă cu 26 de ani. Dacă ne-am lua după numărul de locuitori, știm că au fost constituite orașe care aveau 5000 de locuitori. Astăzi, din cele 2863 de comune ale României sunt unele care au peste 15000 de locuitori, iar orașele au rămas și sunt într-un continuu proces de deșertificare. De aceea, noi am cerut ca organigrama care să permită angajare de personal în cadrul unității administrativ-teritoriale să fie stabilită în funcție de numărul de locuitori. De asemenea, echilibrarea bugetului național pe regiuni, pentru a se putea face o dezvoltare durabilă, sănătoasă a satului românesc.
Și salarizarea tuturor categoriilor (de la femeia de serviciu și până la alesul local) să fie făcută tot în funcție de numărul de locuitori, cum, de altfel, este și alegerea numărului de consilieri locali la nivel de comună. Guvernul României, Parlamentul, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării, Administrației și Internelor au primit sesizări din partea A.Co.R. în acest sens. Personal, în cadrul comisiilor de dialog cu ministerele, am ridicat această problemă anul acesta, mai apăsat decât până acum deoarece se vede clar decalajul mare între oamenii care muncesc în aparatul de lucru al primarului.
Reporter: Care ar fi soluțiile pentru a-i ajuta pe acești oameni?
Mariana Gâju: Gândiți-vă că acești oameni muncesc la turație maximă, ei trebuie să țină ritmul schimbărilor legislative, ei lucrează la implementarea proiectelor europene. În clipa de față există diferențe chiar și de 1000 de lei la salariul unui primar de comună și cel al unuia de oraș. La fel este și în rândul funcționarilor din primării. În plus, aleșii locali nu au voie să beneficieze de procentul de 75% care se adaugă la salariu pentru implicarea în implementarea proiectelor europene. Iar primarul este cel care aleargă la București și în alte părți pentru depunerea proiectelor. Noi ne dorim să răsplătim corect munca omului, nu nemunca.
Le putem pune le dispoziție chiar și o locuință, le putem deconta naveta, dar nu este de ajuns. Realitatea de pe statele de salarii este însă crudă. Și acest om când primește o ofertă de la un privat ( care mai oferă și bonuri de masă și alte prime), pleacă fără ezitare. Noi, dacă am dat o primă de Crăciun sau de Paști (150 de lei), ne-au fost imputate de Curtea de Conturi.
Reporter: Ce vă răspund autoritățile centrale?
Mariana Gâju: De la autoritățile centrale primim aceleași răspunsuri: ”vom lua în calcul și analiză. Suntem în evaluare. În acest moment nu avem posibilitatea creșterilor salariale”. Promisiunile nu se respectă. Indiferent de guvernare…
Reporter: Sunt grevele o soluție?
Mariana Gâju: Suntem ultima categorie de bugetari care n-am primit nicio majorare în 2015 și 2016. De aceea, eu în calitate de președinte A.Co.R. Constanța, cu acordul colegilor primari, am spus că susțin grevele pe care le realizează sindicatele din administrația publică locală. Mă voi solidariza cu ei și voi merge alături de ei. Pentru că eu primar pot aduce aici, în comună, orice, dar dacă nu are cine să gospodărească se pierd banii europeni. Deci, asta cerem noi: schimbarea organigramei în funcție de numărul de locuitori, dar cerem și salarii pentru acești angajați deoarece ei nu au altă sursă de a-și crește veniturile și pleacă. Mi-au trebuit 5 ani să angajez un arhitect șef la o comună ce eliberează 350 de autorizații de construire locuințe într-un an.
Reporter: Cum sunt privite aceste demersuri ale A.Co.R. de colegii dumneavoastră?
Mariana Gâju: Unii dintre colegii noștri, membri A.Co.R., nu înțeleg foarte bine ce facem noi. Acestea, de exemplu sunt câteva dintre problemele pe care ne luptăm să le rezolvăm. De-a lungul anilor, asociația a avut mai multe reușite în această bătălie cu statul: modificarea Legii 273/2006 privind finanțele publice, creșterea salariilor pentru aleșii locali și funcționarii publici – 2014, proiect de hotărâre pentru modificarea HG 226/2015, plângere prealabilă în cazul HG 1723/2004 privind programul de măsuri pentru combaterea birocrației. Legiuitorul a modificat anumite legi, dar au fost necesari ani de presiuni ale A.Co.R. pentru aceasta. O primărie, un primar singur nu putea realiza așa ceva niciodată.
Dacă am fi mai uniți, 2863 de primari din țara aceasta am fi o forță și atunci, poate guvernanții ne-ar lua în seamă mai mult. Dar, din păcate, unii colegi se tem. De ce? De controale, de verificări, de acuzații nefondate etc. Atunci, e mai ușor să stai și să taci, dar de pe margine strig că A.Co.R. nu a făcut nimic pentru mine. Dar tu ce ai făcut pentru asociație?
De exemplu, s-a dat o lege de către Ministerul Mediului, pe care ne luptăm să o modificăm, care spune că de la 1 ianuarie 2017 UAT-urile (unitățile administrativ-teritoriale) trebuie să plătească 80 de lei pe tona de deșeuri nereciclabile. Adică, dublu și ceva (120-130%) față de cât plătim acum. De unde să luăm banii aceștia? De pe spinarea oamenilor care și așa sunt săraci și care se plâng că și așa taxa de habitat este foarte mare? Pentru ce le trebuie banii aceștia? Să-i plătească pe cei care fac hârtii și stau în fotolii?
