Fără categorie

Interviu cu Octavian Marius Popa, deputat PNL, colegiul trei al Camerei Deputaților, Tulcea

Guvernul USL sprijină în continuare dezvoltarea României.

Dezvăluiri: Ce a făcut guvernul USL pentru susținerea mediului de afaceri și creșterea economică în România?

Octavian Marius Popa: Guvernul USL a promovat constant politici pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi asigurarea creşterii economice, iar în 2014 continuă să adopte decizii în vederea sprijinirii mediului de afaceri. Astfel, Executivul a adoptat Hotărâri prin care s-a stabilit plafonul de garanţii ce pot fi emise în acest an pentru programul „Prima Casă”, reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor şi pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale UE. Prin aceste măsuri de sprijin, USL urmăreşte dezvoltarea mediului de afaceri, prin deblocarea mecanismelor de finanţare, concomitent cu dinamizarea pieţei construcţiilor şi a firmelor din industriile orizontale legate de această piaţă, dar şi menţinerea şi crearea de locuri de muncă.

DZV: Veți susține și în continuare Programul „Prima casă”?

O.M.P: Hotărârea pentru modificarea și completarea HG 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima Casă” prevede:
– stabilirea plafonului suplimentar pe anul 2014 al garanțiilor care pot fi emise la 1.200 milioane de lei
– utilizarea cu prioritate în 2014 a diferenței nealocate din plafonul anului 2013 (cca 22 milioane de lei și 196 milioane de lei pentru ANL) și a sumei alocate finanțatorilor care au solicitat plafon, din plafonul anului 2013, dar care nu a fost consumat integral până la data de 31.12.2013 (aproximativ 158 milioane de lei și 301 milioane de lei pentru ANL)
– gestionarea eficientă a plafoanelor de garantare reutilizate în cadrul programului Prima Casă, astfel că finanțatorii care au optat pentru reutilizarea plafonului în condițiile împărțirii riscurilor și pierderilor între finanțator și stat, să consume plafonul reutilizat până la data de 31 decembrie 2014
– lărgirea sferei împrumutătorilor cu condiția ca aceștia să-și desfășoare activitatea de creditare a persoanelor fizice pe baza reglementărilor validate de BNR.
Aceste măsuri creează condiții propice pentru creșterea gradului de utilizare a plafonului de garanții care pot fi acordate în cadrul programului pentru achiziția și construcția de locuințe, cu consecințe directe asupra pieței imobiliare și a sectoarelor adiacente acestuia, asupra creșterii numărului de clienți ai instituțiilor de credit și a gradului de securizare a creditelor.

DZV: Cum sprijină Guvernul atragerea de fonduri europene?

O.M.P: Hotărârea privind completarea art. 4 din Normele de implementare a Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.175/2010, stabilește alocarea unui plafon al garanțiilor de 100 de milioane de euro pentru anul 2014. Garanțiile pentru acordurile de principiu care nu s-au materializat până la finele anului 2013 în contracte de garantare vor fi emise după finalizarea demersurilor legale necesare, în vederea accesării finanțărilor bancare de către unitățile administrativ teritoriale, lucru ce se va întâmpla în anul 2014.  Acordarea măsurilor de sprijin pentru beneficiarii proiectelor finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene, implementate în domenii prioritare pentru economia românească, în vederea contractării de credite destinate asigurării contribuției proprii a beneficiarilor, contribuie la dinamizarea mediului de afaceri, prin realizarea unui efect multiplicator în economie.
Disputele pe tema introducerii accizei suplimentare pe carburanți a creat o dezbatere aprinsă la finalul anului trecut. Ce ne puteți spune, în acest context despre posibila evoluție a prețului la carburanți?
De la 1 ianuarie 2014, Guvernul a redus, printr-o hotărâre, cota de biocarburant la benzină de la 5% la 4,5%. Unul dintre cele mai importante efecte directe ale acestei măsuri este scăderea preţului sau măcar temperarea preţului la benzină. Decizia vine ca o măsură de compensare a schimbării modului de calcul al accizei.

DZV: Care sunt politicile Guvernului față de sistemul bancar, dat fiind faptul că aceste condiții de creditare sunt încă destul de limitative?

O.M.P: BNR reduce rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,7% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20%  la 18%. Prin aceste decizii, Banca Naţională le eliberează bancherilor lichidităţi, pentru a stimula creditarea, dar şi pentru a sprijini băncile care vor să-şi reducă datoriile faţă de creditorii externi. BNR le furnizează băncilor fonduri cu care să plătească din datorii şi lichiditate în lei suficientă pentru ca acestea să poată da credite fără a mai depinde de finanţările de la băncile-mamă. Mai mult, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că aceste măsuri nu vor duce la o depreciere a leului.

DZV: Cum va evolua prețul la energie electrică în 2014. Vom plăti mai mult la factură?

O.M.P: Contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă a scăzut cu 20% de la 1 ianuarie, şi astfel a ajuns dela 23,1 lei la 18,3 pe Mwh. Acest lucru înseamnă că la un consum mediu lunar de 100 de kWh pe gospodărie, fiecare consumator va plăti aproximativ 1,8 lei pe lună. Banii obţinuţi din această contribuţie sunt oferiţi ca stimulent producătorilor de energie în cogenerare care au o eficienţă de peste 70% a instalaţiilor, în scopul modernizării echipamentelor. Efectele acestei reduceri pot fi resimţite de la începutul acestui an, astfel că românii vor avea facturi mai mici la energie.

DZV: Care a fost nivelul investițiilor străine în România în 2013 și care sunt așteptările pentru 2014?

O.M.P: Am avut 15 miliarde de euro investiţii strategice în economie în 2013. Cheltuielile de investiţii publice în 2013 au fost de 8 miliarde de euro (3 miliarde de euro din fonduri europene). Cheltuielile de investiţii cuprind cheltuielile aferente programelor  cu finanţare din fonduri externe nerambursabile post aderare (FEN post aderare), cheltuieli de capital, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, precum şi alte transferuri de natura investiţiilor. 2 miliarde de euro investiţii străine în 2013 (la 10 luni aveam 1.8 miliarde de euro), 5 miliarde de euro acorduri şi memorandumuri semnate cu China. De altfel, România este un partener comercial important pentru China, iar în cursul vizitei premierului Chinei la Bucureşti s-au pus bazele unor proiecte care vor ajuta la dezvoltarea infrastructurii feroviare şi rutiere.

DZV: Care a fost evoluția macroeconomică în 2013, pe indicatori precum deficitul comercial?

O.M.P: Deficitul comercial a scăzut în primele 11 luni ale anului trecut cu 3,5 miliarde de euro, ajungând la 5,19 miliarde euro, după ce exporturile au avansat cu 9%, iar importurile cu 0,4%, potrivit INS. Comparativ cu primele 11 luni din 2012, exporturile au crescut cu 8,2% la valori exprimate în lei (9% în euro), iar importurile au crescut cu 0,3% în lei (0,4% la valori exprimate în euro). Deficitul comercial s-a plasat astfel la 22,96 miliarde de lei, mai mic cu 16,08 miliarde de lei decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2012. Deficitul balanţei comeriale a fost de 1,73 miliarde de lei (389,4 milioane de euro), mai mic cu 197,2 milioane de lei ( â38,7 milioane de euro) decât cel înregistrat în luna noiembrie 2012.

Actualitate

To Top