Profil de Primar

Sfântul Hristofor, mucenicul cu cap de câine

O pictură stranie în pitoreasca mânăstire de la Techirghiol.

Pentru foarte mulţi români, mânăstirea „Sfânta Maria” din Techirghiol este una dintre destinaţiile preferate, atunci când vorbeşti despre lăcaşuri de cult dobrogene. Ctitorită în secolul 17, în satul mureşean Maioreşti (şi nu în judeţul Maramureş, cum s-a publicat eronat adesea), mânăstirea a fost adusă pe malul lacului vărgat în 1951, din ordinul mitropolitului Iustin. Ce se ştie mai puţin este faptul că acest lăcaş de cult adăposteşte una dintre cele mai inedite picturi, cea a Sfântului Hristofor (Cristofor), mucenicul cu cap de câine. Este o piesă unică, veche de peste 3 secole, de o frumuseţe extraordinară, ascunsă însă într-un colț întunecos al micii mânăstiri și asupra căreia măicuțele din lăcaș nu îți atrag niciodată atenția.

Un articol de Cristian CEALERA

Legendă sau adevăr?

În Transilvania secolelor 18 şi 19, oamenii credeau că Sfântul Hristofor te protejează de duhuri rele. Potrivit tradițiilor locale, în ziua în care te-ai închinat la icoana sa, nu poţi muri de moarte rea, mucenicul având grijă de tine. Potrivit uneia dintre legendele bisericii creştine (pe care maica stareță de la Techirghiol preferă să o povestească, în detrimentul variantei istorice, mult mai plauzibile), Sfântul Hristofor a fost la început un tânăr de o frumuseţe rară. Pentră că înfăţişarea sa invita mereu la ispită trupească şi le făcea pe semenele sale să îşi dorească să cadă în păcat, Hristofor s-a rugat la Dumnezeu să îl schimbe, drept pentru care acesta i-a dat cap de câine. Celălalt mit (mult mai logic, să recunoaştem) este acela potrivit căruia Hristofor a fost un soldat din Asia, care făcea parte dintr-un trib, aşa zis al chinocefalilor, identificați ca trăind în zone din India, Pakistanși Afganistan. În secolele V-VI tribul chinocefalilor este menționat și de cronicari romano-bizantini. Potrivit celebrului Marco Polo, dar şi a unor teologi ai Bisericii, aceşti chinocefali obişnuiau să îşi taie obrajii, să îşi pilească dinţii şi să îşi ciuntească urechile, toate acestea pentru a avea o înfăţişare care să îi sperie pe duşmani. Hristofor urmase tradiţia neamului său, iar undeva la sfârşitul secolului IV, el a căzut prizonier la romani. Ajuns într-o temniţă, a cunoscut un grup de creştini şi s-a convertit la noua religie, devenind unul dintre cei mai importanţi propovăduitori ai vremurilor sale. Activitatea sa misionară i-a atras de altfel și sfârșitul, el fiind ucis de romani în vremea persecuțiilor, asemeni multor altor mucenici ai aceleiași perioade. Interesant este că dovezi ale existenței chinocefalilor existau și cu peste 1500 de ani înainte de celebra relatare a lui Marco Polo. Astfel, chiar Alexandru Macedon (sec.IV î.H) a întâlnit în timpul expedițiilor sale militare inamici din triburi asiatice, care aveau aceste caracteristici ale chinocefalilor.

Un martir ignorat

Acest sfânt cu cap de câine, prăznuit pe data de 9 mai, este reprezentat din ce în ce mai rar în bisericile româneşti, datorită aspectului său, cel puţin ciudat. Nu este în niciun caz unul dintre martirii luminoși și liniștiți, pe care pictorii bisericești preferă să îi zugrăvească în lucrările lor, ba chiar, înfățișarea sa este de natură să îi înspăimânte pe cei mai sensibili sau pe copii. Din acest motiv, de câteva decenii încoace au apărut (chiar și în Transilvania, unde sfântul este încă apreciat) reprezentări ale sale, dar în locul capului de câine apare unul de miel, făcându-se astfel legătura spirituală de mucenic-miel al Domnului. Exceptând Transilvania și câteva bisericuțe vechi din nordul Moldovei, Hristofor sau Cristofor cum i se mai spune, aproape că nu există. Niciuna dintre bisericile sau mânăstirile construite în ultimele șase – șapte decenii nu se poate lăuda cu vreo icoană nou pictată a lui Hristofor, în varianta chinocefalică. Chiar și în lăcașul de cult din orașul bătrânului Techir se vând icoane cu sfântul, dar capul de câine este înlocuit cu unul de om, probabil pentru a nu-i speria pe enoriași. În Dobrogea, pictura împărătească de la Techirghiol este unică, iar reprezentarea de aici a martirului nu seamănă cu nicio alta din lăcașele similare.

Purtătorul lui Christos

Sfântul cu cap de câine este recunoscut ca fiind protectorul călătorilor. Se spune că după convertirea sa, Hristofor a decis să îi ajute pe peregrini și pentru că era un om foarte voinic, îi ajuta pe drumeți să treacă râuri învolburate. Într-o zi, el a văzut pe malul unei ape un copil de nouă zece ani și l-a întrebat dacă vrea să treacă pe țărmul celălalt. Băiatul a spus că da și Hristofor l-a luat pe umeri și a început să traverseze râul. Spre surprinderea sa, copilul era foarte greu iar capătul călătoriei părea tot mai departe, pericolul de a se îneca amândoi fiind foarte mare din cauza curenților tot mai puternici. Cristofor l-a întrebat pe copil cum de este atât de greu iar acesta i-a spus: „Ai purtat pe umeri nu doar lumea toată, ci și pe Cel care a creat-o. Eu sunt Hristos, regele tău, pe care l-ai slujit cu credință”. După aceste vorbe, copilul a dispărut ca prin minune. Cristofor (purtătorul lui Christos) este recunoscut în întreaga lume creștină ca fiind protectorul turiștilor și șoferilor, existând credința că dacă i te rogi lui, drumul tău va fi fără griji și ferit de accidente.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top