Nord-estul SUA a fost lovit de un viscol puternic, în 14-15 martie 2017. Obişnuită cu Codurile Roşii, dezastre şi drame de tot felul, presa din România a preluat din zbor ştirea, dându-i proporţii cataclismice. De cealaltă parte a alianţei noastre trans-atlantice, nu s-a panicat nimeni. Autorităţile au trimis utilajele pe străzi ca să pre-trateze drumurile în aşteptarea zăpezii, iar oamenii simpli şi jurnaliştii au tras o porţie bună de râs de pe urma bâlbelor meteo. Ştirea cea mai tare – care a scăpat presei din România – a fost aceea că majoritatea drumurilor din SUA nu au fost închise.
Un articol de Răzvan PETRE
Scopul acestui articol este de a pune faţă în faţă felul în care autorităţile şi presa se raportează la acest gen de fenomene, în România, respectiv în SUA. De partea noastră, autorităţile – de la meteorologi la guvern – exagerează proporţiile fenomenelor meteo şi iau măsuri drastice, adesea disproporţionat de mari prin comparaţie cu ce s-ar fi impus. Iar presa pică (de voie sau de nevoie) în plasa autorităţilor, umflând relatările despre vicisitudinile vremii şi uitând – cel mai adesea – să sancţioneze derapajele autorităţilor.
Ce ni s-a spus nouă…
Încă dinainte de sosirea furtunii, ziarele şi televiziunile din România au preluat ştirile din America, care la traducere s-au îmbogăţit cu epitetele caracteristice pentru fenomenele de iarnă – „urgia albă”, „apocalipsa albă” şi „cea mai puternică hibernală” (?!?) Odată cu descinderea viscolului la Washington şi New York, cetăţenii americani au răsuflat uşuraţi, pentru că vremea a fost mult mai bună decât se anticipase. Presa din România, însă, a ţinut-o langa: „furtuna de zăpadă face ravagii”, „tot nord-estul SUA este paralizat”, „furtuna afectează peste 100 de milioane de oameni” (în realitate, în toată zona de nord-est a SUA locuiesc circa 50 de milioane de oameni, iar în unele orașe de pe costă zăpada se topise deja la ora la care știrile acestea erau relatate în România) etc.
… Şi ce s-a întâmplat în realitate
Deşi ciclonul abătut asupra Americii a fost unul destul de puternic, efectele sale au fost mult mai mici decât se anticipase, iar autorităţile nu au fost deloc luate prin surprindere (aşa cum se întâmplă în România, de cele mai multe ori). În câteva zone au fost închise şcolile marţi 14 martie, doar pentru a fi redeschise a doua zi. În nord-estul extrem au fost închise drumurile naţionale. De asemenea, circulaţia trenurilor a avut de suferit (însă doar în zonele în care zăpada s-a acumulat în strat de peste 35 cm în intervat de 24 de ore), iar traficul aerian a fost perturbat timp de o zi (din cauza vântului de 90-100 km/h).
În loc să închidă drumurile, americanii le pre-tratează
Acum urmează partea interesantă: Exceptând scurte blocaje provocate de accidente rutiere, cele mai multe autostrăzi au rămas deschise. Circulaţia a fost permisă, impunându-se doar restricţii de viteză. Autorităţile au considerat că pagubele produse economiei de închiderea autostrăzilor ar fi mai mari decât costurile suplimentare cu degajarea zăpezii.
În plus, încă înainte să cadă primul fulg de nea, autorităţile americane de la Washington şi până la Boston au trimis mii de utilaje pe teren, ca să „pre-trateze” drumurile. În caz că nu aţi mai auzit de acest procedeu (și cel mai probabil nu ați mai auzit, pentru că în România nu se practică deloc), el presupune scoaterea sărărițelor pe traseu, ca să împrăștie atât material anti-derapant, cât mai ales soluție de sare – înainte de începutul ninsorii. Scopul acestei acțiuni este acela de a preveni fixarea zăpezii sau gheții pe asfalt. (În continuare, un film postat pe YouTube de un vlogger din New York, în care puteți vedea mai întâi cum se face pre-tratarea drumului, apoi efectul ei – zăpadă pe mașini, pe hainele vloggerului etc., dar pe șosea, doar apă)
{youtube}C09k0w4iFbM{/youtube}
Prin comparație, la viscolul de Bobotează (2017), în Constanța nu a ieșit nicio mașină pe traseu, decât după începutul ninsorii. Viscolul a debutat cu un episod de polei, apoi au urmat zăpada și temperaturile de -12 grade. Când au ieșit în sfârșit primele pluguri și sărărițe, asfaltul era acoperit de un strat de 5-10 cm de zăpadă înghețată, care a persistat două săptămâni. Mai rău – cum temperaturile erau deja prea scăzute pentru ca sarea să își mai facă efectul pe deplin, în zonele în care a fost împrăștiat material antiderapant s-au format mici cratere, care au nenorocit suspensiile mașinilor.
Un mit spulberat – Nimeni nu scoate plugurile pe ninsoare
De fiecare dată când iarna „își intră în drepturi” în România, se întâmplă unul din următoarele două fenomene: A) autoritățile sunt luate prin surprindere, sau B) sunt închise autostrăzi, drumuri naționale și județene, cu sutele. Ulterior, o serie de indivizi, de la înalți oficiali guvernamentali la genii pustii ale Facebook-ului, decretează că reacția autorităților e absolut normală, că peste tot se întâmplă la fel, și că nicăieri nu sunt scoase utilajele pe traseu, decât după sfârșitul viscolului.
În realitate, așa cum s-a întâmplat la viscolul din SUA, se întâmplă exact pe dos. Autoritățile din alte țări preferă să scoată utilajele pe traseu încă din timpul ninsorii, pentru a evita acumularea unei cantități prea mari de zăpadă (care ar depăși capacitatea de degajare a plugurilor cu lamă) și pentru a ușura intervenția serviciilor de urgență.
La finalul acestui paragraf, am preluat un film realizat pe parcursul a 24 de ore, în timpul viscolului, într-o zonă rezidențială din Comitatul Broome din statul New York. În film se vede cum oamenii dau zăpada, pleacă și vin cu mașinile, iar vehiculele de deszăpezire trec de mai multe ori pe stradă – inclusiv în perioada în care afară ninge abundent.
În Comitatul Broome s-au înregistrat 90 de centimetri de zăpadă la stația meteo din capitala Binghamton. Prin comparație, la viscolul pogorât pe 6 ianuarie 2017 în România, autoritățile au închis toate drumurile din zona vizată de Codul Roșu, unde s-au înregistrat între 3 și 20 de centimetri de zăpadă. (Click aici pentru a citi articolul despre viscolul din România)
{youtube}Lf2YdSlYQYY{/youtube}
Presa și politicienii americani sancționează derapajele
Între comportamentul autorităților din SUA și ale celor din România este o singură asemănare. Cu ocazia viscolului din 14 martie, Administrația de Meteorologie din SUA – care este vizată de tăieri masive de fonduri sub noul guvern al lui Trump – s-a decis să se dea bine pe lângă noul șef de la Casa Albă, exagerând prognozele. La fel cum ANM-ul din România a scos din pălărie Cod Roșu de viscol în 6 ianuarie, pentru a nu strica inaugurarea Guvernului Grindeanu.
Așa cum au relatat jurnaliștii americani, meteorologii din SUA au știut, cu până la 12 ore înainte de sosirea primilor fulgi de nea, că ninsoarea nu se va ridica nici pe departe la nivelurile estimate anterior. După ce au ținut o ședință internă, ei au decis să nu comunice acest fapt către publicul larg, motivul oficial fiind acela că s-a dorit „să nu se creeze confuzie”.
Decizia aceasta a fost perfectă pentru oficialii americani – mulți dintre ei republicani apropiați președintelui Trump – care au avut justificarea perfectă – nu sunt ei de vină pentru că au restricționat transportul public, pentru că au cheltuit cu pregătirile și pentru că au închis școlile – ci sunt de vină meteorologii.
Presa din SUA și politicienii nu tocmai apropiați de Trump au sancționat, însă, această dezinformare. Daily Mail a titrat „Viscolul care n-a fost să fie”, iar New York Post a deschis ediția cu articolul „Viscol la New York – alarmă falsă”. Nota bene: (Apropo de elanul autorităților române de a închide drumuri naționale la 3 cm de zăpadă) – La New York s-au înregistrat 20 cm de zăpadă, iar presa lor a considerat că închiderea școlilor și a unor rețele de transport public pentru o zi a fost o măsură exagerată…
La rândul lor, politicienii de opoziție au fost scandalizați de „greșeala” meteorologilor, care a determinat suplimentarea inutilă a utilajelor de deszăpezire și care i-a făcut pe unii guvernatori să sfătuiasă populația să cumpere provizii pentru mai multe zile. Ruben Diaz, senator democrat al colegiului electoral Bronx (New York) a declarat: „Ce mai e și asta? Știri false (Fake news)? Ar trebui să le fie rușine – orașul și cetățenii au cheltuit sume uriașe, de pomană!”
