Fostul președinte Traian Băsescu a intervenit telefonic în emisiunea “Dosar de politician” a lui Silviu Mănăstire (B1 Tv), și a făcut mai multe declarații legate de divergența de interese geopolitice ale Germaniei și României. Discuția a plecat de la declarația ministrului german de Externe Sigmar Gabriel despre recunoașterea de către statele membre ale Uniunii Europene a statului Kosovo: (foto europalibera.org)
„Desigur, facilitarea aderării la Uniunea Europeană este scopul final. Una dintre condiţiile pentru aceasta va fi de a convinge cele cinci ţări din Uniunea Europeană care nu recunosc Kosovo (printre care și România-n.red) că o astfel de recunoaştere are sens, deoarece Kosovo nu va mai face niciodată parte din Serbia”.
Pe fondul acestei dezbateri, fostul președinte Băsescu a afirmat că recunoașterea Kosovo ar fi împotriva intereselor statului român și că prin astfel de presiuni “Germania a început să ia atitudine de super putere”, deși nu deține forța armată corespunzătoare unui asemenea statut.
Traian Băsescu și-a continuat atacul acuzând Germania că duce o campanie antiromânească în Republica Moldova, prin intermediul unor ONG-uri pe care le finanțează.
„Probabil din aceleași motive pentru care Germania finanțează consistent fundații în R Moldova, care să vorbească de statalitate și moldovenism ca și concept. Germania își depășește limitele pe care poate să joace în politica externă și face rău”, a spus Băsescu.
Dorin Popescu: O interpetare simplistă
Am încercat să descifrăm sensul declarațiilor lui Traian Băsescu împreună cu un un bun cunoscător al Republicii Moldova și al jocului geopolitic din zonă, Dr. Dorin Popescu, ex-diplomat, președintele Asociației „Casa Mării Negre / Black Sea House” (think-tank geopolitic).
“Germania este una din principalele țări finanțatoare ale laboratoarelor de analiză politică din Republica Moldova. Nu există o regulă a finanțării, deși, în general, Berlinul preferă abordări autohtoniste, pentru a evita riscul unor coliziuni de abordare geopolitică (pro-rusă sau pro-românească). Periodic, în spațiul informațional de peste Prut sunt publicate o serie de anchete și investigații jurnalistice pe aceasta temă. Cea mai recentă dintre acestea, prezentată de portalul www.zeppelin.md, semnalează eventuale preferințe ale Germaniei în planul finanțării prioritare a organizațiilor non-guvernamentale de orientare <soft> pro-rusă, însa o concluzie certa și fundamentată nu este posibilă strict pe baza datelor publice de care dispunem. În nenumarate dintre aceste investigații jurnalistice se invocă apropieri geopolitice între Kremlin și Moscova, al căror instrument principal îl reprezintă tocmai posibila finanțare cu fonduri germane a unor eventuale interese și proiecte geopolitice rusești în Republica Moldova. Există probabilitatea ca astfel de evaluări publice să reprezinte baza argumentativă a unor aserțiuni precum cele formulate de ex-președintele Romaniei, Traian Basescu.
Însa din punctul meu de vedere finanțarea unor proiecte de analiză politică și geopolitică în Republica Moldova nu poate fi redusă la teza unilaterală și simplistă potrivit căreia Germania promovează în spațiul public din Republica Moldova interese(le) rusești. De finanțare din partea Germaniei, prin intermediul fundațiilor interesate de mediul geopolitic, se bucură și o serie de ONG pro-românești, deși, în general, în spațiul public există percepția (eronată) ca aceste ONG beneficiază de finanțări solide de la București.
În concluzie, fără a agrea în totalitate aserțiunea fostului președinte al României, care poate și dispune de dovezi în sensul afirmațiilor sale, se poate aprecia însă că există riscul ca Germania să susțina interesele rusești în Republica Moldova pe baza unor interese proprii, armonizate parțial cu Kremlinul. Între Moscova și Berlin există relații cordiale care nu exclud cooperari punctuale în probleme de politică externă, mai ales (în special) acolo unde punctele de vedere sunt similare sau pot fi armonizate”, este de părere Dorin Popescu.
