Interviu

Dobrogea va deveni desert!

În câtiva ani, din cauza încalzirii climei, poluarii si taierilor masive de copaci, Dobrogea va deveni un veritabil desert.

Nu e vorba de vreun scenariu apocaliptic, ci de concluzia unor studii de specialitate.

Oamenii de stiinta avertizeaza ca peste zece ani productia de cereale a Dobrogei (si asa în scadere dupa 1990) se va diminua cu 60 %. Academia Româna avertizeaza ca desertificarea si ariditatea reprezinta principalele cauze ale saraciei în mediul rural.

Într-o exprimare directa, taranii din Constanta si Tulcea vor muri de foame în lipsa unor proiecte serioase pentru stoparea fenomenului desertificarii si dezvoltarea unor ocupatii alternative. În afara de aceasta latura strict economica, cea mai importanta rezervatie din Europa, Delta Dunarii, risca sa se transforme într-o imensa pârloaga, în urma succesiunii perioadelor de inundatii si seceta. Principalele cauze sunt încalzirea globala si interventia omului în habitatele naturale-în Delta desecari masive, iar în zona continentala taieri de arbori. Trebuie mentionat aici ca Dobrogea se afla pe ultimele locuri în România în ce priveste suprafetele de padure.
 
Gravitatea fenomenului desertificarii sud estului României reiese si dintr-un studiu al Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii din cadrul Academiei Române.
Conform acestui material, seceta reprezinta riscul ecologic cu cea mai mare stabilitate, care poate avea efecte pe termen lung, în special asupra populatiei din mediul rural, dependenta de activitatea agricola. Pâna în urma cu câteva decenii, fenomenul era mult mai scazut, ca întindere si efect. Ca urmare a schimbarilor climatice din ultimii ani, “unele zone cu seceta endemica tind sa fie afectate de aridizare (adâncirea nivelului freatic) si chiar de desertificare (disparitia covorului vegetal si degradarea solului)”, precizeaza autorii studiului. Principala cauza o constituie defrisarea masiva a padurilor si distrugerea perdelelor forestiere de protectie. La aceste cauze s-au adaugat, în anii din urma, efectele produse de încalzirea climei, care au accelerat extinderea aridizarii si desertificarii. În plus, în aceste zone lucrarile de îmbunatatiri funciare au lipsit ori au fost executate ineficient.

Taranii vor muri de foame

Zonele secetoase din România pot fi încadrate în categoria arealelor fragile, adica a celor care se confrunta cu multiple efecte negative, de ordin ecologic,
economic si social, care afecteaza calitatea vietii comunitatilor umane. În plan economic, acest fenomen natural extrem afecteaza în primul rând productia agricola si pune în pericol securitatea alimentara a populatiei. Simultan, seceta determina reducerea efectivelor de animale, scaderea productiei de energie electrica în hidrocentrale, greutati în alimentarea cu apa a localitatilor etc. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, culturile de grâu si porumb au fost cele mai afectate din cauza desertificarii. Tocmai aceste culturi reprezinta principalele plante cerealiere de care depinde securitatea alimentara a populatiei. Spre exemplu, în perioada 2000 – 2003, culturile de grâu au fost calamitate într-o proportie cuprinsa între 16,4% în 2001 si 77,8% în 2002. La porumb, anii 2000 si 2001 au adus calamitati de 58,6, respectiv, 79,9%.
 
Desertul Delta Dunarii
 
Cunoscuta revista Vogue a declarat Delta Dunarii destinatia turistica a anului 2006 pentru turistii din vestul Europei. O estimare magulitoare, bazata pe resursele deosebite ale acestei zone, dar care s-a dovedit a fi total nerealista, caci contractele încheiate pentru 2006 au fost extrem de putine, la fel si turistii straini care au ajuns în Delta Dunarii. Desigur, lipsa infrastructurii si serviciile de calitate slaba sunt un motiv, dar nu singurul. Delta a devenit deja, pe suprafete mari, o pârloaga plina de maracini. Un exemplu ar putea fi zona dintre bratele Sulina si Sfântul Gheorghe, la est de linia ce uneste localitatile Ilganii de Jos si Partizani, pâna la canalul Litcov. Daca în urma cu câtiva ani zona era acoperita de lacuri, japse si stufaris, pline de pesti, pasari si vegetatie, acum localnicii cultiva acolo pepeni si porumb sau, pur si simplu, au lasat terenurile de izbeliste. De vina par a fi în primul rând concesionarii care platesc redeventa pentru luciu de apa si se îmbogatesc de pe urma agriculturii, încalcând în acest fel contractele de concesiune. Privind generic, putem sa vorbim despre un conflict între Consiliul Judetean Tulcea si Consiliile Locale pe de o parte, care traiesc de pe urma acestor redevente si Guvernul României reprezentat prin Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (care vine cu proiecte sforaitoare de reecologizare a Deltei, care ramân, în mod fatal, numai pe hârtie), pe de alta parte. Pâna la gasirea unei solutii, Delta se umple de apa primavara, se usuca vara si toata lumea pierde: investitorii în turism, localnicii, turistii.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top