Ziarul DEZVĂLUIRI şi Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice continuă campania de promovare a Sudului litoralului românesc, începută în 2011. Ca şi anul trecut, ne propunem o radiografie obiectivă a staţiunilor din sudul litoralului, cu avantajele şi deficienţele inerente. În acest demers încercăm să ne ferim de cele două extreme: demonizarea litoralului nostru (în paralel cu idealizarea staţiunilor bulgăreşti, aşa cum am vedem zilnic la ştirile majoritatea televiziunilor) şi publicitatea unor unităţi hoteliere care nu au nimic de oferit.
Încă de la început ar trebui spus că principalele atracţii oferite de această zonă sunt: spaţiile verzi generoase (între care la loc de cinste se află Pădurea Comorova din Neptun), atmosfera liniştită, centrele SPA şi preţurile atractive.
Din păcate, staţiunile din sud au fost ignorate de ultimii primari ai Mangaliei, fapt ce s-a tradus uneori prin servicii deficitare la capitolul salubritate, iluminat public, câini vagabonzi.
Privatizarea după ureche şi pentru interese personale a făcut ca mai multe hoteluri din zonă să fie preluate de persoane care le-au cumpărat ieftin pentru a le vinde scump mai târziu. Criza economică le-a încurcat socotelile, astfel că unităţile turistice au rămas în paragină şi strică aspectul unelor zone din aceste staţiuni.
O altă problemă, care afectează în general turismul din România, este lipsa unei strategii guvernamentale serioase pentru susţinerea şi promovarea acestei ramuri de activitate.
În materialele de presă pe care ziarul DEZVĂLUIRI le-a publicat în timpul campaniei de vara trecută, am încercat să vedem cu ce soluţii vin cei mai cunoscuţi oficiali, investitori în turism şi foşti directori ai structurilor de stat care, înainte de 1989, erau pline de turişti străini. Reluăm mai jos câteva din aceste elemente.
Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT): Trebuie găsite soluţii pentru capetele de sezon
„Jumătate de vară am avut o scădere de 40%, pe urmă de 20%. Noi am muncit foarte mult pentru promovare, pentru programele speciale. Este un al treilea an de criză, venim după doi ani care ne-au marcat puternic. Nu vom putea vorbi despre venituri mai mari anul acesta faţă de anul trecut, pentru că noi abia suntem în recuperarea pierderilor pe care le-am avut”
Mohammad Murad, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Patronatelor din Turismul Românesc: „Dacă sunt trataţi ca parteneri de către autorităţi, investitorii vor readuce 
turismul autohton în circuitul internaţional!”
“Noi trebuie să facem un lucru foarte simplu. După 22 de ani este şi momentul, s-a căpătat o experienţă, s-au făcut fel de fel de încercări. Acum este cazul să ne adunăm toţi, investitori, autorităţi ale statului şi ale adminstraţiei locale, asociaţii patronale şi profesionale, sindicate, alte părţi implicate şi interesate, direct şi chiar indirect, şi să discutăm care este cea mai bună formulă de organizare şi dezvoltare a turismului românesc. Putem face şi comparaţii cu vecinii noştri, care au avut mai mult succes în domeniu (bulgarii, grecii, turcii, croaţii etc) şi astfel, numai împreună!, să ajungem la o concluzie generală şi nişte direcţii concrete, pe care să le urmăm toţi”.
Dumitru Filip, investitor, fost director al staţiunii Neptun:„Noi i-am crescut pe TUI, Neckermann şi ITS!”
“Îmi amintesc cum mergem cu regretatul director al IHR Mangalia Nord, Trandafir, la contractări în Germania de Vest, iar acolo cei de la TUI, Neckermann sau ITS, marii tour-operatori, de azi şi de atunci, se căciuleau, pur şi simplu, pentru câteva zeci de locuri în plus în staţiunile din Sudul litoralului românesc, fie chiar şi în capetele de sezon: luna mai şi prima jumătate a lui octombrie! Prin Sudul litoralului românesc au ajuns aceşti mari tour-operatori ceea ce sunt astăzi. Ei au ajuns mari, îşi trimit turiştii spre destinaţii mai primitoare, iar noi nu putem să ne aducem nici măcar turiştii autohtoni în staţiunile noastre.”
Ion Petcu, investitor, unul dintre primii manageri ai turismului de pe litoral:
“Sudul litoralului românesc a fost, până prin 1987-1988, destinaţia favorită a firmelor germane de turism pentru că, deşi nu se numea aşa, managementul se făcea integrat. Exista un director al <Întreprinderii de Hoteluri şi Restaurante> (IHR), un director (administrator) de staţiune, iar la baza piramidei decizionale erau şefii de unităţi. Toţi aceştia, împreună cu administraţiile locale, numite de Partid cum erau ele, aveau o singură sarcină: ca anul următor, în staţiune, să-ţi trebuiască iarăşi <pile> pentru a obţine o cazare, dacă erai român. Asta spune totul. Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp erau, pur şi simplu, ticsite de nemţi, suedezi şi norvegieni.
