Politic

Deputatul István János Antal, inițiator al dezbaterii „Beneficiile dialogului interetnic – O perspectivă europeană

Deputatul UDMR István János Antal a organizat pe 18 octombrie, la Casa de Cultură din Constanța, masa rotundă intitulată „Beneficiile dialogului interetnic – O perspectivă europeană”.

La dezbatere au mai participat: Loránt Vincze – deputat în Parlamentul European și Președinte al Uniunii Federative a Naționalităților Europene (UFNE), Ughy István – președintele UDMR Constanța, Naim Belgin și Memur Derviș- reprezentanți ai Uniunii Democrate Tătare, profesorul Mamut Eden – Secretar general al Rețelei Universităților de la Marea Neagră, reprezentanți ai minorităților bulgarilor, rușilor lipoveni, armâni.

Dezbaterea a plecat de la ideea că educația are un rol esențial în ceea ce privește socializarea și dezvoltarea identității și este principalul instrument de menținere și revitalizare a limbilor minorităților. Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta limbilor stipulează în mod clar că fiecare persoană care aparține unei minorități naționale are dreptul de a învăța într-o limbă minoritară, iar continuitatea educației în limba maternă este esențială în păstrarea identității culturale și lingvistice. Cu toate acestea, în România, foarte puține minorități au reușit să instituționalizeze sisteme de învățământ funcționale și performanțe.

Constanța este, din punct de vedere al diversității etnice, județul cel mai <colorat> din toată țara. Considerăm că prezența acestor grupuri etnice trebuie să fie o mândrie pentru România. Noi aparținem de realitatea României și suntem mândri de acest lucru, dar avem anumite probleme specifice, pe care cred că trebuie să le punem în dezbatere și, prin prezența domnului Loránt Vincze, încercăm să le facem cunoscute forurilor europene. Din punct de vedere formal, de aceste probleme se ocupă, în România, Departamentul pentru Relații Interetnice și ați văzut-o la dezbaterea noastră anterioară, ce a avut loc tot aici, pe doamna secretar de stat, care de această dată nu a putut să participe. În afară de această cale formală, care ține de instituțiile Statului Român, încercăm și alte abordări prin care să ne facem cunoscute problemele și doleanțele forurilor europene”, a spus deputatul István János Antal, inițiatorul dezbaterii.

Loránt Vincze a făcut o scurtă prezentare a Uniunilor Federative a Naționalităților Europene, o organizație pan-europeană de tradiție, înființată în 1949 la Paris, umbrelă” a organizațiilor etnice, care reprezintă 107 organizații ale minorităților naționale din întreaga Europă, dincolo de granițele UE.

În Parlamentul European și în general în UE, protejarea minorităților a fost lăsată în competența statelor membre. De aici a rezultat o diversitate destul de largă de situații, căci sunt minorități care nu sunt recunoscute de state (precum turcii în Grecia, diverse minorități din Franța), altele au dreptul de a utiliza limba maternă sau chiar toată educația se poate face în limba maternă (cum este cazul României) și sunt și comunități care beneficiază de o anumită formă de autonomie, în general culturală.

Noi trebuie să vedem cum sunt respectate minoritățile naționale în Europa, care sunt drepturile de care beneficiază, făcând apel și la un principiu al UE, unitate în diversitate, o diversitate care vrea să fie una lingvistică și culturală.

Eu consider că nu reprezint doar pe maghiarii din Transilvania, din România, ci reprezint și minoritățile din Europa care nu au reușit singure să intre în Parlamentul European. Dacă doriți, mă puteți considera și reprezentantul dumneavoastră și dacă putem avea o colaborare pe viitor vă stau la dispoziție și sper să putem avea un dialog.

Sunt 50 de milioane de minoritari la nivelul Uniunii Europene, aproape 10 la sută din totalul populației, care contribuie la bogăția culturală și lingvistică, dar această contribuție nu este recunoscută.

Problema apare atunci când ar trebui alocate fonduri acestor minorități, capitol la care nu se face mare lucru. De aceea, organizația noastră a demarat o campanie europeană pentru recunoașterea drepturilor minorităților, pentru a le acorda sprijin în domeniile lingvistice și culturale. Ne-am luptat inclusiv la Curtea Europeană și am ajuns deja la faza la care vom înregistra această inițiativă la Comisia Europeană. Va urma o dezbatere în parlamentul European, iar apoi Comisia să decidă că va porni un act de legiferare în domeniile care ne interesează pe noi”, a spus Loránt Vincze.


În cadrul dezbaterilor, profesorul Mamut Eden a trecut în revistă discuțiile purtate anterior cu reprezentanții Universității Ovidius și cei ai Departamentului pentru Relații Interetnice, despre posibilitatea înființării unor cursuri de master pentru formarea unor profesori care să poată preda limbile minorităților naționale. Discuțiile s-au purtat atunci în special despre situația limbii tătare, dar profesoru Mamut Eden a venit cu ideea unui sistem prin rotație, prin intermediul căruia în fiecare an să se inițieze cursuri de master pentru câte o minoritate. Deocamdată, se caută soluții pentru finanțarea acestui proiect.

 

 

 

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top