Actualitate

În decembrie au murit de Covid 2.000 de oameni în Suedia. În România – 4.400 !!!

Da. Ați citit bine. Mai mult de un sfert (28%) din decesele cauzate de Covid-19 în anul 2020 în România au fost înregistrate pe parcursul lunii decembrie 2020. Din 15.800 de decese de covid în 2020, 8.800 au avut loc în noiembrie și decembrie. În această perioadă, în România s-a vorbit despre alegeri, guvern, AUR, negocieri, vaccinuri, programul de revelion, Bulai, Șoșoacă. Dacă s-ar fi înregistrat 4.400 de decese covid în martie-august 2020, toate televiziunile ar fi vorbit doar despre asta, Raed Arafat și alții ar fi luat la colindat studiourile pentru a ne certa că suntem răi și nu respectăm regulile. Așa că o să dăm noi Cezarului ce e al Cezarului și o să vorbim despre Covid, România și statistici. O să vorbim și despre Suedia, care se dovedește a fi o poveste de succes, dar nu la modul la care se așteptau mulți. Și despre Norvegia, Japonia și China.

Vaccinul deja și-a făcut efectul

Miraculos, vaccinul anti-coronavirus deja a avut un efect deplin asupra pandemiei, sau mai exact a pandemiei de știri sumbre despre epidemie. Pe nesimțite, s-a trecut de la cifre triste, la știri pozitive, despre camioane cu pinguini care aduceau salvarea, prin Vama Nădlac.
Ca să fim exacți, vom cita cifrele oficiale, comunicate de stirioficiale.ro – oficiosul pandemiei în România: 11.331 decese înainte de debutul lunii decembrie 2020, respectiv 15.767 la finalul lunii. Rezultă 4.436 de decese în rândul persoanelor cu Covid-19, de departe cel negru bilanț. Ca să punem în perspectivă, de la înregistrarea primului caz de Covid-19 în România și până la finele stării de urgență (14 iunie), statistica oficială era de 1427. În decembrie 2020 România a înregistrat de 3 ori mai multe decese decât în primele patru luni ale epidemiei, la un loc…
Explicațiile sunt multiple. Unul din motivele evidente ține de resurgența sezonieră a virusului. Aceasta a debutat în a doua jumătate a lunii septembrie și s-a făcut puternic simțită în luna noiembrie, când, odată cu răcirea pronunțată a vremii, numărul testelor PCR pozitive a bătut toate recordurile. Întrucât statistica deceselor prezintă întotdeauna o întârziere față de cea a numărului de cazuri (persoanelor declarate pozitive astăzi le poate lua 10-20-30 de zile să fie declarate negative sau să decedeze), cifra mare a deceselor din decembrie este urmarea logică a numărului mare de teste pozitive înregistrate încă din noiembrie.

Suedia – o poveste de succes

În această pandemie, Suedia a avut un rol foarte important – aceea a unui „grup de control”. Asemeni unui grup de pacienți căruia i se administrează placebo în loc de medicamente, Suedia a optat pentru varianta clasică: Restricții minime, fără stare de urgență, carantine, măști obligatorii etc. cu recomandarea distanțării, dar fără impunere și sancțiuni. Suedia a închis restaurantele o săptămână, la începutul pandemiei, și a interzis evenimentele cu public mare (concerte, festivaluri). Ulterior, viața și-a văzut de ritmul normal – copiii au mers la școală, oamenii mari au mers la cumpărături, la restaurant, la coafor, la muncă.
Un fapt despre care se vorbește mai puțin este acela că Suedia a reușit – potrivit responsabililor guvernamentali – să dubleze capacitatea ATI într-o lună. În România, ne-a prins toamna lui 2020 cu aceleași paturi și ventilatoare din primăvară. În Suedia, în schimb, au fost create secții ATI noi, personal din secții mai puțin solicitate a fost deplasat pe ATI, iar la vârful pandemiei, în aprilie, capacitatea maximă ATI nu a fost fost în pericol a fi atinsă. Așa cum spunea epidemiologul-șef al Suediei, „toată lumea care avea nevoie de tratament, l-a primit, indiferent dacă suferea de Covid-19 sau de altceva.”
Inițial, Suedia a fost greu lovită, mortalitatea fiind una din cele mai mari din lume. Cu mențiunea că circa 60% din decese nu s-au înregistrat în spitale, ci în căminele de bătrâni. Oficialii suedezi au recunoscut această deficiență și au corectat eroarea. Ulterior, situația s-a stabilizat, Suedia având o nouă creștere a infectărilor și deceselor în toamnă și iarnă, dar comparativă cu cea din primăvară. În același timp, în România situația fost scăpată total de sub control odată cu sosirea sezonului rece. De la 4.700 de decese în 27 septembrie, am sărit la 18.000 de decese 4 luni mai târziu, în 26 ianuarie 2021.
Actualmente, România și Suedia sunt vecine de clasament la capitolul -decese/milionul de locuitori-. România stă puțin mai bine, dar dacă luăm în considerare că în țara noastră nu mai trăiesc cele 19-21 de milioane de cetățeni la care se raportează statisticile, s-ar putea să stăm puțin mai rău. Cert este că diferențele sunt prea mici pentru a fi relevante statistic – România, cu măști pe nas, școli închise, carantine și „cifre de incidență”, peste 150.000 de șomeri noi etc. este exact în același loc în care este Suedia. Unde interzicerea evenimentelor publice și distanțarea socială – ca recomandare – au fost singurele măsuri impuse de autorități.
Într-un fel ciudat, Suedia este o poveste de succes, în actuala criză. Ca decese, infectări etc. e pe la jumătatea clasamentului – stă mult mai prost decât unele țări europene, dar mult mai bine decât altele, ca Spania, Marea Britanie, Italia. De SUA nu mai zicem nimic, orice grafic Covid în care pui SUA face ca celelalte țări să pară că au o mini-pandemie… Ce e de apreciat este că Suedia a ajuns în acest punct fără a distruge economia, fără a lăsa mii de oameni pe drumuri, fără a se împrumuta zeci și sute de miliarde de euro. În timp ce România dădea afară din spitale 200.000 de pacienți care sufereau de alte afecțiuni (doar pentru a sta cu „spitalele covid” goale, luni de zile), Suedia era „business aș usual” și reușea să țină situația sub control.

China, Japonia și toate celelalte țări în care pandemia nu a existat

În timp ce majoritatea țărilor civilizate aplicau „metoda chineză”, carantinând sute de milioane de oameni, China duduia. În octombrie 2020, în timp ce Europa și România reintrau în zodia carantinei, China anunța cea mai mare creștere la vânzările de automobile – cu 8% peste cele din perioada similară a lui 2019. De altfel, intervievat de Ion Cristoiu în primăvara lui 2020, jurnalistul Radio China, Dan Tomozei, declara că – exceptând Wuhan și câteva provincii din jur – „pandemia chineză” nu prea a fost resimțită în China.
Situația din China – pusă de mulți pe seama „raportărilor ascunse de regimul comunist” e similară cu cea din Japonia. Și aici pandemia a trecut fără urmări, ca un vis urât. „Specialiștii” au pus asta pe seama restricțiilor, purtatului măștilor și distanțării tradiționale (în Japonia), multe din aceste argumente de conjunctură fiind desființate de studiile științifice. Spre exemplu, în Japonia starea de urgență a presupus măsuri strict medicale, iar „închiderea restaurantelor” a fost doar opțională, ministrul comerțului japonez anunțând că cine dorește să închidă va primi compensarea pierderilor de la guvern.
Japonia, de asemenea, desființează mitul testării în masă: În 15 iunie, când România ieșea din starea de urgență, în țara noastră se efectuaseră 560.000 de teste și toată lumea țipa că se fac prea puține teste. În aceeași dată, Japonia – țară în care pandemia debutase cu două luni mai devreme ca la noi – abia ajunsese la 320.000 de teste. Conform teoriei avansate de „specialiști”, testarea în masă permite depistarea cazurilor ascunse și izolarea lor, ceea ce duce la un număr mai mic de infectări și decese. Teoria e infirmată de Japonia, unde teste puține = infectări puține = decese aproape deloc…
Explicațiile pentru aparenta ușurință cu care țările din Asia de sud-est (China, Japonia, Coreea, Vietnam etc.) au trecut prin pandemie ca gâsca prin apă sunt diverse. Cele mai plauzibile țin de stilul de viață și alimentația sănătoase și de rezistența imunologică, dobândită prin expunerea la epidemii anterioare de coronavirusuri umane și de SARS-CoV1.
Ca să vă faceți o ideea ce mare e distanța dintre pandemia din România și ce a însemnat ea în Asia de sud-est, vă dau cifra deceselor: România, cu 18-19 milioane de locuitori, are până la acest moment 17.800 de decese. În același timp, China, Japonia și Coreea au, cumulat, 11.300 de decese – la 1,5 miliarde de locuitori! Dacă ar avea aceeași rată de decese la milionul de locuitori ca România, aceste trei țări ar fi trebuit să aibă 1,3 milioane de decese. În realitate, au de peste 100 de ori mai puține.

(foto: Recepția de la Ambasada UE la Beijing, decembrie 2020 – sursa foto Dan Tomozei, cristoiublog.ro. Exceptând ospătarii, nimeni nu poartă mască, iar distanțarea e… no comment)

Un articol de Răzvan PETRE

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

To Top