Ancheta

Constanţa are cel mai OTRĂVIT aer din România – un secret ascuns de autorităţi!

În ultimii zece ani, Constanța a fost văduvită de mii metri pătrați de parcuri și spații verzi. Samsarii imobiliari în combinație cu autoritățile locale din Primăria Constanța au pus mâna pe suprafețele de spații verzi și parcuri prin diferite metode, astfel încât oraşul de la malul mării se află acum, se pare, pe ultimul loc în țară în ceea ce privește metrii pătrați de spațiu verde per locuitor. Spunem „se pare” doar pentru că la Constanţa lipseşte un Registru al spațiilor verzi. Autorităţile locale refuză cu obstinaţie să elaboreze acest registru, în ciuda tuturor demersurilor civice întreprinse pe acest subiect.

De aceea, mai ales în perioadele toride, în Constanța simți că te sufoci, că nu mai ai aer, și aerul pe care îl respiri mai ales în centru este plin de gaze şi praf.

În acest context, ne-am gândit că ar fi indicat să verificăm dacă cei de la Agenția Națională de Protecția Mediului (APM) Constanța ne pot pune la dispoziție date de ultimă oră în ceea ce privește calitatea aerului respirat de constănțeni.

Cu ocazia publicării în ziarul Dezvăluiri a unui articol care viza un fenomen ce avusese loc în luna mai a acestui an (praful saharian), am aflat cu surprindere de la un angajat APM Constanța că instituţia nu are cum să măsoare calitatea aerului și nici compoziția acelui praf saharian. Explicația ar fi că nici atunci stațiile de monitorizare nu funcţionau (puteți accesa articolul aici!).

Constanța- din șapte stații, niciuna  nu funcţionează la parametri normali!

Ca să putem face o comparație elocventă cu alte orașe mari din țară, am contactat agențiile de mediu din orașele Cluj, Timșoara și Iași.

Cei de Cluj ne-au spus că au în permanență funcționale toate cele 5 stații de monitorizare a calității aerului și că primesc date non-stop, de la Timișoara am aflat că toate cele 7 stații sunt în permanentă stare de funcționare, la fel și de la Iași, care deţine 6 stații, cu monitorizare non-stop.

Acest lucru se poate observa și pe harta pusă la dispoziție pe site-ul www. calitateaaerului.ro.

În urmă cu o săptămână, pe data de 15 noiembrie, reporterii noștri au verificat situația și la nivelul județului Constanța. Uimitor a fost faptul că la nivelul județului nostru nu existau nici un fel de date care să ateste în vreun fel calitatea aerului de aici. Pe această hartă, în dreptul Constanţei, era scris: „Informaţii lipsă sau insuficiente”, acestea fiind indicate de un marcaj de culoare gri pentru toate stațiile menționate pe acea hartă.

În ziua de 26 noiembrie, verificând încă odata situația, am constatat că la nivelul orașului Constanța apar marcaje de mai multe culori care exemplifică o calitate a aerului de la bun, mediu, rău.  Dar apare și marcajul de culoare mov, care conform indicelui de clasificare al hărții înseamnă o calitate „foarte rea” a aerului. Uimitor este faptul că din toată țara acest indice apare doar la Constanța. S-or fi trezit cei de la APM Constanța, în urma adresei prin care le-am solicitat explicații în legătură cu această situație și au cârpit o stație de monitorizare și au transmis și ei niște date? Cât de adevărate or fi aceste date?

Ce spune directorul APM Constanța

Contactat telefonic, directorul APM Constanța Latif Celzin, ne-a spus că la Constanța sunt 7 stații de monitorizare a calității aerului, dar când l-am întrebat dacă acestea funcționează, a răspuns cu un îndoielnic „Mmmmdaaa!”. Informându-l că în luna mai am fost informați că stațiile nu funcționau, acesta s-a eschivat și a găsit repede un răspuns „Pe luna mai aveam extrase pe contractul de mentenanță, dar pentru mai multe detalii vă rog să trimiteți o adresă oficială”.

Ce spune APM, oficial

Prin adresa-răspuns nr. 7054/22.11.2018, APM Constanța spune:

„La nivelul județului Constanța sunt amplasate 7 stații de monitorizare a aerului, din care una este închisă și celelalte sunt parțial funcționale”. În același timp, oficialii de la Mediu ne transmit că „monitorizarea aerului se face continuu”. Dar oare cum e posibil acest lucru, când stațiile sunt doar parțial funcționale?

Ce ar trebui să facă o astfel de stație de monitorizare a calității aerului

Ei bine, aici avem de-a face cu mai mulți indici de măsurare. În mod normal, măsurarea se face în funcție de zone și de caracteristicile zonelor din mediul urban sau extra-urban al Constanței. În funcție de aceste lucruri, avem următoarele situații în care stațiile de monitorizare sunt clasificate, după cum urmează:

Stațiile de trafic CTl și CT4, stațiile de fond urban CT2 și de fond suburban CT3, stația industrială CT6, CT5 și CT7 măsoară concentrațiile de SO2(dioxid de sulf, NOx (oxizi de azot), CO (monoxid de carbon), benzen, etilbenzen, toluen, orto-xilen, meta-xilen, para-xilen, PM10 (pulberi respirabile, cu diametrul de 10 microni), metale grele (plumb, cadmiu, nichel, arseniu) și câteva dintre ele ar trebui să măsoare și parametri meteo (viteza vântului, direcția vântului, presiunea atmosferică, temperatură, umiditate, cantitate precipitații).

Asta doar dacă aceste stații ar funcționa la nivel optim! Sau probabil au fost scoase din uz intenționat pentru a acoperi adevărul negru legat de poluarea masivă și lipsa unui element esențial de contracarare al poluării- spațiile verzi!

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top