Investigaţii

Caii la puşcărie, directorul Hergheliei la şedinţă foto cu mirese!

Armăsari ferecaţi în grajduri, cai bolnavi, cu julituri sau chiar răni deschise, cu cozile ca nişte arici, de cât de mult le-au frecat de pereţi din cauza viermilor intestinali, un manej nefolosit, cu nisipul pietrificat, angajaţi cărora nu le pasă de cai: „Dă-i în gura mă-sii de cai”! (Vezi filmul de mai jos).

Puşcăria de cai de la Mangalia

Herghelia Mangalia s-a transformat într-o veritabilă puşcărie, în care caii stau închişi, sunt bolnavi şi mor pe capete.Citeşte mai mult: https://www.dezvaluiri.ro/caii-la-puscarie-directorul-hergheliei-la-sedinta-foto-cu-mirese/

Publicată de Dezvăluiri.ro pe Luni, 25 martie 2019

Asta am găsit la Herghelia Mangalia într-o vizită recentă, asta găsesc puţinii vizitatori atraşi de curiozitate sau de faima din trecut a acestui loc.

Sub conducerea directorului Constantin Ancuţa, Herghelia Mangalia a ajuns o adevărată puşcărie de cai, care şi-a pierdut sensul pentru care a fost creată, acela de a creşte cai şi a face o selecţie eficientă, pentru a perpetua exemplarele valoroase. Toate lucrurile acestea s-au pierdut de când, printr-o decizie ciudată, hergheliile de stat din România au trecut din subordinea Ministerului Agriculturii în cea a Romsilva.

Hrană proastă, personal insuficient, 14 cai morţi de diverse boli

Hrana este de multe ori proastă, cu fân mucegăit şi cotoare, deparazitarea se face rar şi cu cele mai ieftine produse farmaceutice, de aceea caii au paraziţi intestinali. Eu îmi deparazitez separat calul, cu produse cumpărate de mine. Noaptea este un singur îngrijitor la 50 de cai (la pepinieri nu e nimeni), iar în urmă cu câţiva ani s-a furat un cal noaptea şi nu a mai fost găsit. Caii nu sunt scoşi să alerge şi pentru că sunt ţinuţi în grajduri fac colici renale sau abdominale”, ne-a relatat un privat care îşi ţine calul în sistem de pensiune la Herghelia Mangalia.

Din aceste cauze, în ultimii 3 ani au murit de diverse boli 14 cai, fapt recunoscut de directorul Ancuţa într-o adresă oficială.

În plus, la Herghelia Mangalia nu se respectă procedurile legate de culoarele de mişcare dirijată a cailor, motiv pentru care, în urmă cu câteva luni, un cal tânăr care era în dresaj liber a intrat cu abdomenul într-un fier din faţa grajdului şi a murit! Nici probele de calificare a tineretului nu se desfăşoară conform regulamentelor. Acestea ar trebui să fie făcute în două etape: 3 luni iniţiere şi 3 luni antrenament, iar fiecare şedinţă ar trebui să dureze 45 de minute. La Mangalia, cele 6 luni devin 6-8 săptămâni, cu şedinţe de pregătire efectivă de 20 de minute.

Deputatul Istvan Antal: Herghelia nu se mai ocupă de cai, ci de hrană pentru animalele sălbatice

Am discutat despre problemele de la Herghelia Mangalia şi cu deputatul UDMR Istvan Antal, de profesie inginer zootehnist şi mare iubitor de cai. Antal a fost director general în cadrul Ministerului Agriculturii, unde a răspuns de creşterea cailor în România, inclusiv de administrarea hergheliilor naţionale. Între 2012 şi 2015 a fost şef de herghelie al Hergheliei Mangalia.

Herghelia nu se mai ocupă de cai. Actuala conducere este mai preocupată să facă agricultură şi să vândă produsele. Spre exemplu, se cultivă floarea soarelui, care nu se foloseşte la furajarea cailor, ci se vinde ocoalelor silvice pentru hrana animalelor sălbatice, sub pretextul că în acest fel se obţin bani pentru Herghelie. De fapt, banii ar trebui obţinuţi din vânzarea cailor, după ce acestora li se creşte valoarea prin participarea la curse, precum şi din contravaloarea serviciilor prestate pentru vizitatori.

În perioada 1999-2001, organizam de două ori pe săptămână curse pe hipodrom. Nici nu puneam pe lista de vânzare cai, până nu îi băgam pe hipodrom. Organizam pe loc o licitaţie şi vindeam cai la un preţ mai bun. Din păcate, caii nu mai merg pe hipodrom, deşi herghelia are hipodrom propriu şi nu sunt puşi în valoare, din acest motiv nici nu se mai face o selecţie corectă pentru a fi aleşi cei mai buni reproducători.

Când Romsilva a preluat hergheliile, a sistat organizarea curselor. Apoi au sistat vânzările vreo 2-3 ani, pe motiv că în acest fel vor creşte preţul cailor, dacă va fi vid pe piață. Efectul a fost însă invers, căci românii au început să aducă cai din străinătate. Iar acum văd la televizor că poliția folosește cai din Olanda, deşi la Herghelia Cislău-Buzău avem cai excelenți pentru poliție!”

Armăsarii de montă publică stau închişi în Herghelie în loc să fie puşi la dispoziţia populaţiei

Deputatul Constănţean a elaborat şi o interpelare adresată ministrului Apelor și pădurilor, în care a prezentat problema armăsarilor de montă publică din hergheliile de stat, care ar trebui puşi la dispoziţie cu titlu gratuit pentru a ameliora caii populației şi care nu sunt folosiţi pentru acest scop. Redăm mai jos o parte din interprelare:

Un număr de 612 armăsari de montă publică întreținuți cu bani de la Bugetul de stat să facă un număr de 38, 30 și 26 de monte în anii 2016, 2017 și 2018 (date obținute din răspunsul la interpelarea mea) este de-a dreptul incredibil, în condițiile în care, un singur armăsar în sezonul de montă trebuie să efectueze între 25 și 40 de monte pe an(!!!), în condițiile de montă naturală și câteva sute prin însămânțare artificială.

Laborator de însămânţare artificială din fonduri UE, transformat în depozit de cereale!

Laboratorul amenajat pentru această activitate – Centrul național de recoltare, examinare, prelucrare, stocare, însămânțare artificială, biotehnologii de reproducție la specia cabalină realizat prin protocolul de colaborare dintre Agenția Națională de Zootehnie <Prof.Dr.G.K Constantinescu> (nr.2985/2013) și RNP ROMSILVA (nr.21566/2013) de la Depozitul de Armăsari Târgu Mureș – RNP ROMSILVA, conform informațiilor obținute din răspunsul la interpelarea mea, de la înființare (2013) <se testează aparatura> (!), adevărul este că din anul 2013 spațiul se utilizează ca depozit de cereale – lângă aparatura modernă și sofisticată achiziționată din bani de la UE!

Revenind la armăsarii de montă publică, printr-un calcul aritmetic simplu se poate afla că prin încasarea de la stat a alocației de întreținere numai pentru armăsarii de montă publică neutilizați (peste 570 de armăsari neutilizați) și întreținuți ani de zile la depozit, s-ar putea cumpăra lunar un tractor nou, performant, în condițiile în care unele herghelii realizează lucrările agricole cu firme din exterior!”.

Suprafeţele cultivate cu floarea soarelui au crescut, cele cu nutreţ pentru cai au scăzut

Şi la Herghelia Mangalia, lucrările agricole sunt făcute de ani buni, contra cost, cu o firmă din Mangalia. Angajaţi ai hergheliei spun că au fost ani în care recoltarea s-a făcut târziu (utilajele firmei fiind ocupate cu alte lucrări), pierzându-se astfel o parte din recoltă.

Din adresa oficială primită de la Constantin Ancuţa, am aflat că în loc să cultive plante pentru nutreț, Herghelia Mangalia preferă să cultive floarea soarelui, pe suprafeţe din ce în ce mai mari, de la un an la altul. Dacă în 2016, suprafața cultivată cu floarea soarelui era de 26 de ha, în 2017 a crescut la 40 ha, iar în 2018 la 100 ha. Asta în timp ce suprafeţe de culturi folosite la nutrețul cailor au scăzut, după cum urmează: grâu – 40 ha în 2016, și zero ha în 2017 și 2018, orz – 100 ha în 2016, 90 ha în 2017 și 80 ha în 2018, borceag pentru fân – 165 ha în 2016, 150 ha în 2017 și 110 ha în 2018, borceag masă verde – 40 ha în 2016, 30 ha în 2017 și 24 ha în 2018.

Nu există instructori şi monitori calificaţi

Preocupaţi de afacerile agricole, şefii hergheliei au neglijat total în ultimii ani deschiderea către vizitatori. Herghelia Mangalia poate fi vizitată contra sumei de 12 lei, doar în cursul săptămânii, deşi este evident că în weekend ar fi mai mulţi clienţi. De fapt, vizitatorii pot merge şi în weekend la herghelie, cu condiţia să se deplaseze până acolo în timpul săptămânii ca să îşi procure bilet şi apoi să se întoarcă sâmbătă sau duminică. Câţi fac însă asta?!

Cât despre bilete on line, Ancuţa nu s-a gândit probabil la asta, deşi este destul de activ pe Facebook, aşa cum puteţi vedea din fotografia şi comentariul de mai jos.

Formal, doritorii se pot înscrie şi la cursuri de călărie, începând din luna aprilie a acestui an. Asta este ceea ce am aflat prin telefon, de la o angajată. Cu toate acestea, directorul Ancuţa recunoaşte că Herghelia nu poate desfăşura legal astfel de activităţi, pentru că nu are instructori şi monitori autorizaţi: „Într-adevăr, nu avem personal calificat pentru asta. Cei care erau, au ieşit la pensie. Dar căutăm să angajăm sau să trimitem angajaţi la cursuri de calificare”.

425.000 vizitatori la Delfinariu, 2.700 la Herghelie!

Starea hergheliei şi condiţiile de vizitare afectează negativ numărul de vizitatori.

Tot de la Ancuţa am aflat că în anul 2018 Herghelia Mangalia a încasat 33.166 lei de pe urma „serviciilor oferite” . Dacă împărţim suma la preţul biletului, obţinem un număr de maxim 2.763 vizitatori (deşi probabil că numărul este mult mai mic, ţinând cont că suma include toate serviciile oferite şi nu numai preţul biletului de intrare).

Ca o comparaţie, Delfinariul şi Microrezervaţia din Constanţa au avut în 2018 aproximativ 425.000 de vizitatori, iar Acvariul 150.000!

Terenul de pe malul lacului Mangalia, aferent hergheliei, poluat de resturi de construcții și gunoaie

În luna ianuarie a.c. Garda de Mediu a amendat Herghelia Mangalia deoarece s-a descoperit că pe malul lacului Mangalia, aferent hergheliei, au fost aruncate câteva tone de resturi de materiale de construcție rezultate în urma unor demolări ale unor imobile din stațiunea Venus.

În urma unei adrese oficiale înaintate Gărzii Naționale de Mediu de către redacția ziarului, nostru am obținut confirmarea faptului că RNP Romsilva- DCAC București – Herghelia Mangalia „a fost sancționată contravențional cu amendă pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2005, articolul 9, litera r, fiind impuse totodată măsuri de salubrizare a terenului aflat în administrare.”

Cu toate acestea, directorul hergheliei, Constantin Ancuța a negat faptul că pe malul lacului ar fi fost aruncate resturile rezultate în urma unor demolări, resturi care au fost aduse în incinta hergheliei cu un autocamion cu numerele de înmatriculare CT 45 TDI.

spunzând unei adrese înaintate de publicația noastră directorului Ancuța, acesta a recunoscut sancțiunea dată de cei de la Garda de mediu, dar a susținut că amenda a fost dată pentru „nesalubrizarea zonei de lângă locuințele de intervenție și depozitare de materiale inerte fără autorizație de mediu”, nicidecum pentru aruncarea deșeurilor pe malul lacului Mangalia, care este și Sit Natura 2000.

În ce privește prezența și activitatea autocamionului cu nr. CT 45 TDI, Ancuța a răspuns: „Camionul menționat, a transportat pământ galben din escavare pentru utilizarea în grajduri și piatră, beton și resturi vegetale (3-4 mașini), materiale cu care a fost salubrizată o fostă groapă fără destinație, care devenise insalubră de-a lungul timpului. Aceasta a fost astupată și redată circuitului agricol.”

Acest răspuns intră însă în contradicție şi cu ceea ce susțin unii martori oculari, care afirmă că acel camion făcea curse din stațiunea Venus, de la un hotel aflat în construcție, și că încărcătura ar fi fost descărcată pe malul lacului. Ulterior, molozul ar fi fost acoperit cu pământ, pentru a fi ascuns vederii.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa ne-a declarat că în această speţă a fost deschis un dosar de cercetare penală.

Mihai Răzvan ROTARU

Ştefan Doru COPOŢ

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top