Un segment important din Autostrada Soarelui continua sa fie restrictionat accesului autovehiculelor, desi lucrarile de remediere au fost de mult finalizate.
Argumentele care au generat aceasta stare de fapt nu sunt tocmai transparente, din motivele pe care le vom arata în cele ce urmeaza.
Argumentele care au generat aceasta stare de fapt nu sunt tocmai transparente, din motivele pe care le vom arata în cele ce urmeaza.
Un articol de ADRIAN CÂRLESCU
Tronsonul Drajna – Fetesti a fost realizat integral la nivelul anului 2006, fiind deschis traficului rutier în vara anului trecut. Dupa doar câteva luni de functionare, Compania Nationala Administratia Drumurilor Nationale si Autostrazilor din România SA a restrictionat accesul autovehiculelor, invocând necesitatea remedierii unor vicii ale covorului asfaltic. Timpul a trecut si lucrarile au fost executate, însa oficialii de la CNADNAR nu au mai gasit ragazul de a redeschide al treilea tronson din Autostrada Soarelui, fiind pe semne prea ocupati cu deschiderea altor santiere sau cu repararea autostrazii Bucuresti-Pitesti, în regia Euroconstruct si a grupului de la Golden Blitz. Cu toate acestea, pe tronsonul Drajna – Fetesti lucrarile s-au terminat de mult, astfel ca decizia de a mentine restrictia de circulatie are la baza motive netransparente. Unul din acestea ar putea fi legat de interesele economice ale buticarilor de la Drajna, care au pus bazele celui mai mare popas rutier din România, dupa ce guvernul PSD a reusit sa dea în folosinta primele doua tronsoane din Autostrada Soarelui (Bucuresti – Lehliu si Lehliu – Drajna). Chiar daca dovada întelegerii dintre CNADNAR si buticari nu poate fi produsa public, linia de actiune a companiei nationale avantajeaza pe deplin activitatea popasului rutier de la Drajna. Mai mult, întreaga afacere este contrara interesului public, de vreme ce mii de autovehicule sunt obligate sa ocoleasca autostrada pe un drum national plin de gropi si denivelari, doar pentru a trece prin vadul buticarilor.
