Un grup de interese aflat la conducerea unor instituții ale statului român încearcă să controleze piața aurului din România. Intenția este de a scoate de pe piață micii actori, în avantajul câtorva firme mari, care vând bijuterii din aur.
Mai întâi, la începutul anului trecut, fostul director al Direcției de Metale Prețioase din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Constantin Ragea, a fost pus să dea o circulară prin care să se interzică marcarea de către instituție a aurului second hand, astfel încât casele de amanet să nu își mai poată vinde bijuteriile.
Fostul director a refuzat, pentru că „nu era legal”
Constantin Ragea relatează că șeful ANPC nu a vrut să dea un ordin scris în acest sens și a încercat să îl determine pe el să emită o circulară. Ragea nu a fost de acord și, din cauza presiunilor, a refuzat să își reînnoiască contractul de muncă cu ANPC, părăsind instituția.
„În perioada în care eu am fost director, se permitea marcarea produselor second hand, pentru că amanetul nu pune marca pentru prima dată pe piață. Eu am considerat ca și dumneavoastră că orice amanet care avea activitate de producție sau imput avea dreptul să aibă marcă de responsabilitate și să aplice această marcă de responsabilitate. Am refuzat să îmi reînnoiesc contractul cu ANPC din cauza divergențelor pe care le am avut cu acest președinte, care a vrut să dau niște circulare în sensul acesta, în condițiile în care dumnealui nu a vrut să emită un ordin pe care să și-l asume. A vrut să dau eu o circulară pe barba mea și să schimbăm procedura internă. Or eu nu puteam să schimb procedura internă, atât timp cât nu aveam bază legală. Deci eu nu am fost de acord cu toate modificările pe care le dorea în sensul acesta. Noul director Lucian Constantinescu nu știu pe ce bază legală l-a dat, eu consider că nu are bază legală. Sunt mulți cei care au dat în judecată (ANPC-n.red) pentru aceste decizii. Din punctul meu de vedere, amanetul își găsește perfect locul în piață. Acum, că unii vor să îl distrugă, nu știu care este logica, interesul. Ei sunt la putere, ei coconduc, ei răspund”, a spus Ragea, într-o discuție Traian Preduț, deținătorul unor case de amanet din Constanța, sub brandul Carla Gold.
Tăticul vinde bijuterii, fiul îi controlează pe bijutieri
La sfârșitul anului 2018, în locul lui Constantin Ragea a fost numit Lucian Constantinescu (foto sus), fiul unui bijutier din Constanța, deținătorul brandului „Firesq” și al siteu-lui diamante.ro Chiar dacă în momentul numirii, Lucian Constantinescu a renunțat la funcția de director în firma tatălui său pentru a nu fi acuzat de conflict de interese, e greu de trecut cu vederea faptul că tatăl este unul dintre beneficiarii interdicției de a marca aurul second hand.
ANPC nu poate da un motiv al refuzului de a marca bijuteriile SH
Traian Preduț ne-a relatat că a încercat să obțină de la ANPC o motivație legală a refuzului de a marca bijuteriile second hand.
„Răspunsurile pe care le-am primit de la ANPC au fost evazive, tocmai pentru că această decizie este una situată în afara legii. Gândiți-vă că singura soluție pentru firmele care dețin bijuterii vechi este să le trimită la topit. În condițiile în care prețul estimativ al gramului de aur oferit de topitorii este de 90 RON, iar cel al unui gram de aur în bijuterii este 130 RON, mă întreb câți bani pierde statul român din impozitare, ca să nu mai vorbim de faptul că multe case de amanet vor da faliment!?
Aurul va ieși din țară
Încă un aspect important este acela că 80-90% din lingourile rezultate în urma topirii acestor bijuterii vor pleca din țară, pentru că în România nu există o piață a lingourilor. Mă întreb cine câștigă din această poveste, iar răspunsul este unul singur: câteva firme mari care vând bijuterii noi, precum și câțiva întreprinzători cu legături la instituțiile statului, care au avut informația despre aceste schimbări și deja și au investit în topitorii de aur”.
Văzând că nu a primit niciun răspuns satisfăcător de la ANPC, Traian Preduț a apelat la un executor judecătoresc, pentru a determina instituția publică să îi primească bijuteriile la marcat.
Totodată, Preduț e hotărât să facă plângere penală la DNA pentru abuz în serviciu și fapte de corupție.
Filiera Teilor – Pitești
Am reușit să aflăm de la persoane care activează de mulți ani în acest domeniu că Lucian Constantinescu a fost membru al unei organizații de profil, care se numește Asociația Colegiul Producătorilor și Comercianților de Bijuterii, care a militat în trecut pentru interzicerea vânzării bijuteriilor prin intermediul caselor de amanet.
Mai mult decât atât, din această asociație face parte (având și funcția de vicepreședinte) Costinel Horațiu Vasilescu, director al lanțului de magazine de bijuterii Teilor (care vinde bijuterii cu diamante), o companie aflată în prezent pe val.
Brandul a fost înființat de omul de afaceri Florin Enache, care a plecat de la un mic magazin de bijuterii din Pitești, aflat pe strada Teilor.
Ca o coincidență (unii spun că ar fi mai mult de atât), și șeful ANPC, Marius Pârvu, este din Pitești, la fel ca și Horațiu Vasilescu.
Plângere la Comisia Europeană pentru regimul TVA la bijuterii SH
Încercarea autorităților de a îngenunchea piața bijuteriilor second hand din România nu se limitează însă la recentul refuz al ANPC de a marca aceste obiecte. În anul 2011, Guvernul României a emis o Ordonanță prin care modifica regimul TVA pentru obiectele second hand din aur. Astfel, cota de TVA se aplica la întreaga valoare a obiectului și nu doar la marja de profit, așa cum fusese anterior.
Afaceristul constănțean Traian Preduț a sesizat Comisia Europeană, arătând că această decizie încalcă normele europene, duce la dublă impunere și prejudiciază un întreg sector de activitate economică. Preduț a fost susținut în această inițiativă și de Patronatul Producătorilor și Comercianților de Metale Prețioase, Aliaje ale Acestora și Pietre Prețioase „Dobrogea”.
„Reclamanta apreciază că, în împrejurări de fapt precum cele prezentate în această plângere, respectiv revânzarea unor obiecte second-hand confecționate din aur care au fost dobândite de reclamantă, pe teritoriul Uniunii Europene, din partea unor persoane fizice neînregistrate în scop de TVA, legislația românească și decizia României de a exclude aplicarea regimului special de taxare a marjei în cazul bijuteriilor vechi, este contrară prevederilor art. 311 alin. (1) din Directiva cu privire la bunurile second-hand.
Apreciem că dreptul acordat de Directiva Statelor membre de a stabili lista de obiecte cărora, deși utilizate și care pot fi reutilizate ca atare, nu li se aplică regimul bunurilor second-hand privind taxarea marjei de profit este un drept care poate fi exercitat în limitele pentru care a fost introdus regimul special de taxare, respectiv evitarea dublei impuneri și protejarea concurenței.
Contrarietatea cu Directiva de TVA este determinată de faptul că legislația națională încalcă principiul evitării dublei impozitări și denaturează concurența între persoanele impozabile din domeniul bunurilor second-hand.
În consecință, se impune constatarea că obiectivele Directivei privind evitarea dublei impuneri și protejarea concurenței sunt afectate în cazul în care bunuri second-hand precum bijuterii vechi din aur dobândite de persoana impozabilă, Carla Gold, din partea unor persoane fizice neimpozabile, nu pot beneficia de regimul marjei de profit urmare a faptului că legislația națională (în speță alin. 2 lit. h) a pct. 86 din Normele metodologice de aplicare a art. 312 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016) a transpus în mod incorect Directiva de TVA”, se arată în plângerea către Comisia Europeană.
Guvernul a promis Comisiei că va schimba legislația până la 1 iulie
În urmă cu câteva zile, solicitantul a primit un răspuns prin care Comisia Europeană îl anunță că a notificat statul româb și a promit un angajament cvă legislația va fi modificată până la 1 iulie 2019:
„Vă informez că investigația serviciilor Comisiei este în curs de desfășurare, inclusiv prin contactarea autorităților române. În acest cadru, serviciile din subordinea mea au primit recent un angajament de a modifica legislația națională secundară până la 1 iulie 2019. După cum probabil cunoașteți, Curtea de Justiție a UE a statuat că articolul 311 alineatul (1) punctul 1 din Directiva TVA trebuie să fie interpretat în sensul că noțiunea „bunuri second-hand” nu acoperă bunurile uzate care conțin metale prețioase sau pietre prețioase dacă aceste bunuri nu mai sunt apte să îndeplinească funcționalitatea lor inițială și nu au păstrat decât funcționalitățile inerente acestor metale și acestor pietre”.
Rămâne de văzut dacă statul român va respecta acest angajament față de Comisie, mai ales că ultimile interacțiuni cu instituțiile Uniunii Europene au fost destul de contondente. Până una-alta, Statul pierde bani în fiecare zi din cauza acestei legislații.
Mihai Răzvan ROTARU
