Vara aceasta, adepţii MISA care au participat la Tabăra Internaţională de Yoga de la Costineşti au redescoperit Golful Francezului. În fiecare zi, sute de yoghini au luat cu asalt plaja neamenajată de sub sălbaticul promontoriu situat în sudul staţiunii.Yoghinii se deplasează de la plaja din dreptul epavei către Golful Francezului, probabil pentru a scăpa de ochii curioşilor, pe fondul deteriorării imaginii MISA. Acţiunea lor are însă şi o încărcătură simbolică, căci Golful a fost prima locaţie ocupată de yoghini, în primii ani după 1990, atunci când au ajuns la Costineşti. În acea perioadă de formare a organizaţiei, adepţii lui Bivolaru stăteau în corturi pe promontoriu şi intrau adesea în conflict cu maicile schitului “Sfânta Elena de la mare”, din apropiere.
Un articol de Mihai RĂZVAN ROTARU
Nudism şi “exerciţii spirituale”
Din dreptul hotelului Forum, cu arhitectura sa bizară de zigurat plutitor, malul se înalţă şi un promontoriu de peste 30 de metri străjuieşte cea mai retrasă plajă din Costineşti. Pescarii au tăiat trepte în pământul malului. Pe acolo coboară spre bărcile tolănite la soare. Tot pe acolo coboară sute de yoghini, să facă plajă. Fac nudism, stau de vorbă în grupuri mai mari, unii fac diverse “exerciţii spirituale”. Sunt impudici şi trufaşi, se uită chiorâş văzând că cineva face fotografii pe plajă.
Cei mai mulţi sunt cazaţi în staţiune. O dată cu venirea serii, când ierburile dealului încep să miroasă ameţitor, pe plajă rămân doar cei care stau cu corturile.
Sunt tot yoghini, care vor să economisească banii de cazare sau care, pur şi simplu, caută discreţie în natură.
Goi în biserica mănăstirii
Cunoscută ca plajă de nudişti încă de prin 1970, bucata de nisip ce stă cu spatele la promontoriu a fost ocupată de yoghini imediat după 1990. Adepţii lui Bivolaru îşi instalau corturile pe deal, în vecinătatea mănăstirii, iar plaja era folosită ziua pentru nudism, iar seara pentru întâlniri şi discuţii cu Guru.
În acea perioadă, yoghinii au intrat în conflict cu maicile mănăstirii “Sfânta Elena de la mare”. Maica Maria, stareţa, ne-a povestit despre acea perioadă, amintindu-şi cum adepţii lui Bivolaru tulburau liniştea mănăstirii: “Vara, când apăreau ei, nu mai aveam linişte. Stăteau dezbrăcaţi pe plajă şi chiar şi pe câmp, aproape de mănăsătire. O dată, o soră de-a noastră a dat peste doi care făceau spurcăciuni lângă gardul nostru. Unii au intrat goi în biserică şi atunci am chemat Poliţia. Ei spuneau că nu e niciun păcat, că şi Adam şi Eva au umblat goi. În fiecare noapte dădeau drumul la muzică tare, de nu se mai auzea nici corul în biserică”.
Încă din acea perioadă tabăra yoghinilor era păzită non stop, de gărzi care făceau cu schimbul şi nu permiteau niciunui străin să se apropie, deşi terenul respectiv nu le aparţinea.
Poliţia şi Primăria au intervenit de mai multe ori, încercând să aplaneze conflictele. S-a propus chiar organizarea unei întâlniri a reprezentanţilor tuturor părţilor implicate, dar yoghinii nu s-au prezentat.
Imperiul imobiliar al MISA din Costineşti
Conflictul s-a stins de la sine, căci terenul cu pricina a fost revendicat şi adepţii lui Bivolaru au fost nevoiţi să îşi părăsească tabără. Totodată, MISA a început să acumuleze capital cu care şi-a clădit un adevărat imperiu imobiliar în Costineşti. Au construit mai multe clădiri, au cumpărat terenul de lângă cimitir unde se organizează spirala şi un alt lot pe care au ridicat “locul îngrădit”, unde are loc concursul Miss Shakti şi alte activităţi.
În prezent, terenurile de la Golful Francezului şi-au sporit foarte mult valoarea şi s-au vândut de mai multe ori. În zonă au început să apară şi construcţiile – acum stopate de criză – case de vacanţă, pensiuni şi chiar hoteluri.
Doar plaja de sub promontoriu a rămas neatinsă, ultimul refugiu sălbatic al yoghinilor. Deocamdată.
