Primarul comunei Cobadin, Cristian Telehoi, despre problemele administrațiilor locale:
Dezvăluiri: Care sunt principalele probleme ale administrațiilor locale din prezent?
Cristian Telehoi: Dacă ar fi să le ierarhizez și să pornim de la numărul unu, la Cobadin, principala problemă este subfinanțarea. Pe noua formulă de calcul a Ministerului Finanțelor, comuna noastră a primit doar 40% din sumele alocate anii trecuți. Problematica din administrație este din ce în ce mai stufoasă, fără a se asigura și finanțare, fără a se asigura personal calificat. Reiau, principala problemă cu care ne confruntăm este lipsa finanțării.
A consemnat Viviana MIHĂLȚEANU
Am avut discuții în cadrul ACoR privind alocările de la Ministerul de Finanțe cu ministrul de finanțe din acea perioadă, Vâlcov, și a fost întrebat ce se va întâmpla cu comunele mari ce au fost defavorizate de noua formulă de alocare a fondurilor. Ne-a spus că în luna iunie se va face o verificare cum s-au alocat banii, dacă sunt comunități care au fost defavorizate vor reveni și le vor realoca bani. Domnul Vâlcov nu mai e ministru de finanțe. Cineva ne-a promis un lucru, ce se va întâmpla rămâne de văzut.
Lipsa personalului este, de asemenea, o mare problemă. La salariile care sunt acum în administrațiile locale, cine vreți să vină să lucreze la primărie? De exemplu, vreau să scot un post de jurist la concurs acum. Cine o să îmi vină mie să facă naveta la Cobadin pe un salariu de 800-900 de lei? O muncă cu o responsabilitate foarte mare. Un om care nu este motivat financiar, va munci formal, doar ca să își ia salariul și tot timpul va trebui împins din spate.
Ghidurile pentru fondurile europene sunt publicate cu întârziere
O altă problemă identificată în cadrul administrației noastre este întârzierea cu care se publică ghidurile pentru accesarea fondurilor europene. Timpul trece, iar din câte știu abia la sfârșitul acestei luni va apărea pe PNDR ghidul pe care noi îl așteptăm pentru dezvoltarea infrastructurii (străzi, rețele de apă și canalizare).
Mai e o problemă, aceea a scutirilor. Tot ce se scutește în țara asta, e scutit pe spatele autorităților locale. Persoanele cu handicap sunt scutite de la plata impozitelor locale, veteranii de război sau supraviețuitori-soții ai acestora la fel, deportații, cei prigoniți politic în perioada comunistă. Aproape că nu e zi de la Dumnezeu ca să nu primesc o cerere de scutire. Toate acestea înseamnă bani în minus la bugetul local.
O situație similară o reprezintă taxa pe impozitul agricol. Noi am militat ca măcar o parte din acești bani să vină la bugetele locale. Nu e corect să iei un venit pe impozit agricol în comuna Cobadin și toți banii să plece la București! Mai mult decât atât, banii trebuie să îi colectăm tot noi.
Vorbim degeaba despre descentralizare și autonomie locală, când toate taxele merg la bugetul central. Statul ar trebui să dea bani autorităților locale pentru dezvoltare și să își păstreze atribuțiunile de control pentru felul în care sunt cheltuiți banii.
Dezvăluiri: Care sunt prioritățile de dezvoltare într-o comună, din punctul dumneavoastră de vedere?
Cristian Telehoi: Sunt atât de multe încât devine foarte dificil să le prioritizezi. Cred totuși că putem începe cu rețelele de apă și canalizare ce ar trebui făcute prima dată. Să nu fi nevoit să faci drumuri și apoi să le spargi ca să vii cu rețeaua de apă și canalizare. Rețeaua de drumuri la noi în comună este o problemă foarte mare pentru că mai avem aproximativ 30 de km de drum de pământ în satele comunei, din circa 128 de km.
Educația este o altă componentă foarte importantă și trebuie să beneficieze de o infrastructură pe măsură. Din fericire, pe partea de educație, în mare parte am rezolvat problemele. Mai avem doar școala de la Viișoara nereabilitată. Acolo avem făcută deja o expertiză, în urma căreia am aflat că prezenta clădire prezintă un grad ridicat de risc la un eventual cutremur. Astfel, am decis alături de consiliul local să facem un proiect pentru o nouă școală. Proiectul este finalizat, dar din păcate nu avem finanțare. Proiectul este depus la Ministerul Dezvoltării. În primă instanță, anul trecut în luna decembrie ne-au și alocat un miliard, sumă insuficientă însă pentru a demara un astfel de proiect, ce are o valoare totală de 45-46 miliarde de lei vechi. Nu puteam să începem acest proiect, să dărâmăm școala veche, căci nu aveam unde să mutăm 200 de copii.
Dezvăluiri: Reușește astăzi o comună să se dezvolte doar din venituri proprii?
Cristian Telehoi: Reușește să funcționeze în regim de avarie. Putem să ne achităm facturile, furnizorii, să ținem școlile și căminele în funcțiune, să plătim iluminatul public și salariații din instituție și să mai facem mici reparații ce țin de gospodărirea comunei.
Nu poți să dezvolți o comună doar cu bani de la bugetul local
Acolo unde sunt comune cu venituri mai mari se poate face și dezvoltare. La noi, din păcate banii sunt insuficienți. Precum știți, bugetul se împarte în două secțiuni: secțiunea de funcționare și secțiunea de dezvoltare. Legea bugetului de stat nu îți dă voie să aloci bani pentru dezvoltare dacă nu îți asiguri sumele necesare pentru funcționare. Comunele mari nu se pot dezvolta fără susținere financiară. Din păcate, acum consiliile județene nu ne mai susțin, pentru că după noua formulă de calcul banii vin direct la autoritățile locale. Dar la noi au venit, precum v-am zis, doar 40 % din suma primită în 2013 de exemplu. Singura șansă o reprezintă fondurile europene.
Din păcate și aici se întârzie, în acest moment nu știm care sunt prevederile din ghid. Noi lucrăm la ceea ce putem lucra. Avem deja o listă de proiecte pe care vrem să le realizăm cu astfel de fonduri, dar atâta timp cât nu avem ghidul nu are rost să riscăm, să întocmim o documentație care să nu fie în concordanță cu cererile din ghid.
Cristian Telehoi: Lucrăm la un proiect pentru realizarea străzilor din comună. Nu vreau să vă spun că am ajuns să cârpim străzi distruse de mașinile ce au fost deviate în timpul lucrărilor la podul de la Agigea și nimeni nu a făcut nimic, nimeni nu a văzut lucrul acesta. Au reabilitat podul de la Agigea, în schimb au stricat toate drumurile județene de la Agigea până la Cobadin. În Cobadin, pe unde au trecut mașinile de tonaj au distrus tot. Avem trei străzi principale în comună care sunt pline de gropi din cauza lor. Asta cu toate că inițial s-au angajat că la finalizarea lucrărilor au obligația să facă mici reparații pe tronsonul de drum pe care l-au afectat. Nu au făcut nimic! Sunt hotărât să trimit o adresă prefectului județului Constanța, prin care să îi aduc la cunoștință că cei ce au stricat drumurile au obligația să le repare.
Ca să nu mai spun că în momentul în care s-a decis devierea traficului pe această rută, noi, primarii de pe acest drum nu am fost chemați la discuții, sau cel puțin eu. Nimeni nu a stat de vorbă cu mine. De exemplu, în perioada aceea lucram la canalizare pe strada Primăverii, exact pe unde a fost deviat traficul, trebuia să montăm conducta de canalizare. Am avut noroc că am montat conducta pe acostamentul șoselei. Dacă ar fi trebuit montată pe mijlocul șoselei, pe unde se devia traficul de pe podul de la Agigea?! În Cobadin nu mai avem altă stradă.
“Nu există nicio stratgie în alocarea fondurilor pentru infrastructură”
Dezvăluiri: Care este cauza diferențelor de dezvoltare între localitățile din România?
Cristian Telehoi: Principala cauză ar fi faptul că atunci când s-au alocat bani pentru dezvoltarea comunităților nu s-a stabilit o strategie, nu s-a gândit nimic. Vă dau exemplu, în ceea ce privește extinderile de rețele de apă cu stații de epurare ce au fost făcute în comunități foarte mici și foarte sărace. Sunt sate îmbătrânite unde s-au făcut sisteme de canalizare, stații de epurare și oamenii nu se racordează. Ori sunt reticenți la tot ce e nou, sunt obișnuiți cu toaleta în curte, ori nu au niciun fel de venit, trăiesc de pe o zi pe alta și nu au bani pentru aceste servicii. Eu nu spun că aceste comunități mai mici nu au nevoie și ele de investiții, dar în momentul în care asfaltezi într-un sat cu o comunitate de 50-70 de case și e o zonă rurală, ca acum 100 de ani și în zonele dezvoltate unde ai nevoie de infrastructură rutieră nu te gândești măcar să cofinanțezi, atunci apare o problemă. De exemplu, la noi zilnic mii de mașini tranzitează comuna. De la autoturisme până la mașini de tonaj greu. Reușim cu banii din bugetul local doar să cârpim aceste drumuri, să punem plombe. Aceste plombe rezistă jumătate de an, un an, depinde de trafic, de anotimp. Vă mai dau un exemplu: În momentul în care tu faci sală de sport într-o localitate cu 40 de copii și într-o localitate cu 2000 de copii cum e comuna Cobadin proiectul pentru finanțarea unei săli stă la București din 2009 și scrie în dreptul lui, în așteptare, atunci ce mai rămâne de zis? În momentul în care te duci și zici: am 2000 de copii în școli, am performanțe la nivel național la atletism, echipe de handbal, la lupte, ș.a.m.d, și facem toate acestea într-o sală improvizată, acesta ar trebui să fie un argument puternic pentru construirea unei săli de sport. Afară le-am amenajat terenuri pentru toate sporturile, dar iarna nu au unde să facă sport. Fac într-o cameră de două ori mai mare decât biroul meu. Dacă tot a existat acel proiect „500 de săli de sport la sate” de ce nu au prioritizat?
