Exclusiv

„Trimisul lui Dumnezeu” Vladimir, filat de detectivi plătiţi de Arhiepiscopia Tomisului

O duminică obişnuită, ora 11.30, la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa începe predica. Mai mulţi oameni de diverse vârste, în special femei, ies din biserică şi merg pe platforma de beton din lateralul bisericii, unde este amenajat un foişor. Nu se cunosc între ei, dar au acelaşi scop: caută minuni şi vindecări miraculoase. În scurt timp apare şi omul pe care îl aşteaptă: preotul Vladimir. În faţa lui se formează o coadă pe două rânduri, ca pe vremea lui Ceauşescu, atunci când se „băgau” banane. Vladimir vorbeşte pe rând cu fiecare, îi şi îmbrăţişează pe unii (sau pe unele). La sfârşitul discuţiei, câte o mână tremurândă îi strecoară părintelui o sumă de bani.

Monitorizat de detectivi particulari, plătiţi de superiorii săi

Părintele Vladimir Florea şi-a făcut un renume de vindecător încă de pe când slujea la biserica dintr-un mic sat constănţean, pe nume Oituz. Surse din zona firmelor de detectivi particulari ne-au relatat că superiorii ierarhici ai lui Vladimir, din Arhiepiscopia Tomisului, i-au tocmit pentru a-l supraveghea operativ pe preotul care folosea practici neortodoxe. Asta pentru că Vladimir negase de mai multe ori că ar face ritualuri interzise de către Biserică şi acuzatorii voiau probe.

Când probele au fost gata, Arhiepiscopul Tomisului Teodosie l-a chemat la apel pe Vladimir, i-a arătat probele şi i-a adus la cunoştinţă pedeapsa: îi va lua parohia şi va sluji ca preot misionar (fără parohie), în Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, chiar lângă Palatul Arhiepiscopal.

Cei care nu cunosc mecanismele tainice după care funcţionează Biserica au crezut probabil că această decizie a fost luată pentru ca Vladimir să renunţe la vindecările sale „miraculoase”. Ei bine, instalat în noul loc, „Vindecătorul” Vladimir îşi continuă întâlnirile cu turma de adepţi chiar în curtea catedralei, sub ochii superiorilor, care îşi întorc privirea în altă parte, dar la sfârşit îi numără banii.

Site de prezentare, exact ca vrăjitoarele

Aşa cum îi stă bine unui Guru, Preotul Vladimir are şi site de prezentare, pe care nu ezită se laude, uitând că smerenia este una dintre marile virtuţi ale unui preot. Iată ce scrie despre el însuşi:

Bunul Dumnezeu (…) nu m-a lăsat o clipa în viaţa mea, mi-a dăruit o bunătate în sufletul meu, o răbdare, o dragoste faţă de aproapele meu şi inţelepciune să pot ajuta oamenii.

Odată cu venirea mea în parohie, zvonul s-a dus peste tot de binefacerile pe care le ofeream tuturor, cu ajutorul şi harul divin al Bunului Dumnezeu; numărul credincioşilor a crescut, oamenii văzând blândeţea mea împletită cu răbdarea şi dragostea faţă de ei, şi, nu în ultimul rând, ajutorul prin harul preoţesc”.

Aţi deschis vreodată un site de promovare al vreunei vrăjitoare?

Iată cum sună un testimonial pe pagina web a Mamei Roza, autointitulată făcătoare de minuni:

Am apelat la clarvăzătoarea Mama Roza, lipsită de speranţe. Aveam probleme de sănătate, ameţeli, dureri iar doctorii nu ştiau ce am deşi analizele îmi ieşeau normale. Mama Roza a reuşit să înlăture blestemul care s-a abătut asupra mea. (Adriana-Germania).

Cu ajutorul mamei Roza, am reuşit să deschid o afacere în America, recent am cunoscut şi o fată frumoasă cu care îmi doresc sa îmi petrec tot restul vieţii. Apelaţi cu încredere la această tămăduitoare, pana la ea eu am mai încercat multe altele, dar ea s-a dovedit a fi una cu har adevărat”. (Alin Popescu, America).

Câteva „mărturii” ale clienţilor părintelui Vladimir

„Părinte mi-aţi schimbat viaţa, de când v-am cunoscut, totul e schimbat în viaţa mea, nu mă căsătoream nu-mi găseam locul şi când am venit la dvs la Oituz, v-aţi uitat în ochii mei, mi-aţi pus mâna pe cap, şi mi-aţi zis: Dumnezeu este mare ai încredre în El, crezi cu adevărat, facă-se voia Ta Doamne iar când am ieşit din biserică parcă zburam, eram o altă fiinţă nouă, era o fericire continuă. Doamne părinte Vladimir ce minuni mari face Dumnezeu prin dvs. Vă iubim părinte , să trăiţi ani buni, fericiţi pe pământ, o sa spun la toată lumea eu păcătoasa de mine Alina”. „Mărturiile” seamănă, nu-i aşa?

Pe post de Dumnezeu!

Unele „mărturii” depăşesc însă imaginea unui simplu vindecător şi îl compară pe Vladimir chiar cu însuşi Iisus Hristos!!! La fel ca şi fotografia de pe blogul său, în care încearcă, prin postură, să sugereze o asemănare cu Dumnezeu din icoane.

Oameni buni cu suflet mare am fost la părintele Vladimir (…) în Catedrala din Constanţa, din mulţimea de preoţi l-am cunoscut pe părintele Vladimir cu o ţinută demnă de preot (…) parcă era înger îi străluceau veşmintele, deodată îi aud vocea, ceva a tresărit în mine, era ceva divin, am stat toată slujba până când a ieşit preotul din sf altar s-a uitat la mine şi a zis : “femeie du-te acolo unde îţi este durerea ta du-te că fata ta Elena nu va muri ea se va ridica din comă și te va striga, du-te te binecuvântez “, eu am îngheţat de frică parcă mi-a stat inima în loc când am auzit din gura sa sfântă, îmi curgea lacrimile, nd m-a atins am simţit că Iisus Hristos a coborât pe pământ, ceva Divin nu am cuvinte, Doamne iartă-mă pe mine ca m-am atins de robul tău sfânt Vladimir”. (Dorica din Timisoara)

De ce credem că „mărturiile” sunt compuse chiar de către Vladimir

Dar oare aceste „mărturii” sunt scrise chiar de către enoriaşi mulţumiţi de prestaţiile părintelui sau au fost compuse chiar de către Vladimir?

De ce ne punem această problemă? Pentru că multe dintre ele au acelaşi mod greşit (care apare şi în textele semnate chiar de el pe site!), sau particular de a scrie unele sintagme („numai” scris în loc de „nu mai”- de 29 de ori -, sau dvs” în loc de „dumneavoastră”).

De asemenea, mai multe persoane scriu despre părintele că este „ales de sus” sau „zămislit de sus”. În plus, dacă e vreo boală pe care lui Vladimir îi place să o vindece, aceea este cancerul. Cuvântul cancer apare de 19 ori în aceste „mărturii”. De asemenea, cei care „semnează” aceste „mărturii” au grijă să precizeze şi biserica unde poate fi găsit „vindecătorul”, Catedrala din Constanţa.

 

„Părintele nu este vrăjitor, nu deschide cartea, nu zice viitorul. Şi sfinţii au fost prigoniţi”

Alţi „credincioşi bine intenţionaţi au avut grijă să îl apere în faţa unor acuzaţii din trecut, ale superiorilor ierarhici, cum că ar practica diverse ritualuri interzise: Părintele nu deschide cartea, nu cere bani şi nici nu zice viitorul; în schimb, pentru cine are urechi să audă şi ochi să vadă este un preot plin de har. (…) Dacă vă uitaţi în urmă veţi vedea că toţi sfinţii, oamenii cu dragoste pentru Dumnezeu au fost umiliţi, puşi la zid şi judecaţi fără ca nimeni săşi dea seama că de ei avem nevoie. Nu-l mai judecaţi pe părintele Vladimir că nu a făcut nimic rău sau împotriva firii sau a bisericii”.

 

Preotul Vladimir este un om cu suflet mare. Nu este omenesc ceea ce i se întâmplă. Nu este vrăjitor, nu deschide nicio carte, nu percepe taxe”.

Aşa cum îi stă bine unui „sfânt”, Vladimir a compus şi mai multe rugăciuni în care are grijă să fie pomenit şi numele lui, postate şi ele pe blog, chiar dacă ortodoxia are formule fixe de rugăciune:

Te- am găsit Doamne, eu slujitorul Tău Vladimir, aici pe pământ, în Taină erai şi cu mine mereu ai fost şi vei Fi, te- am Descoperit căci Eşti lângă noi şi noi trebuie să te descoperim cu Conştiinta noastră repede până nu trece timpul, căci Timpul nu este nimeni decât numai Tu, nu ai Capăt Dumnezeule, nu ai capăt. Pătrunzi adânc în inimă şi acolo este nesfârșitul veșnic, Slavă Ţie. Amin”.

Luptă iubite credincios, de ce şi pentru ce să lupți?? Îți zic eu, Slujitorul Domnului Vladimir, ai necazuri? Ai nedumeriri? Nu ai liniște? Of, of, de ce atâtea, de ce, pentru că sufletul tău este încătușat în mrejele lumii acesteia, şi aici totul este efemer, este înșelător, este numai pentru o clipă plăcerile vieții, Vino dar nu mai stai, agaţă- te de Mâinile Divine, prin mine, şi nu te împoticni în credință, pune sufletul tău în mâinile lui Dumnezeu, şi ai să vezi Adevărul, şi te va face liber. Adevărul care este unul singur Dumnezeu Iisus Hristos, atât, Vino după El, şi îți va fi ușor să traversezi marea vieții tumultoasă, Slava ŢIE Doamne, căci ne-ai dat o cruce de dus fără a cârti nimic, ci cu lacrimi în ochi suntem fericiţi de a Te câștiga Veşnic, Slavă ŢIE. Amin”.

Mihai Răzvan ROTARU

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top