Litoralul românesc

Vânzătorii de Dumnezeu

Biserica a inventat poveşti şi legende pentru a face bani de pe urma credincioşilor creduli.

Biserica a inventat poveşti şi legende legate de cele mai importante locuri de pelerinaj, pentru a mări afluxul de credincioşi. De cele mai multe ori, aceste legende sunt prezentate drept adevăruri istorice, în lipsa tuturor dovezilor palpabile. În spate stă o adevărată strategie de marketing, căci mănăstirile cu mulţi vizitatori înregistrează venituri importante din sponsorizări, donaţii şi vânzări de obiecte religioase. Capii Bisericii se transformă în adevăraţi vânzători de Dumnezeu, care profită de pe urma credincioşilor creduli.
În Dobrogea, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt Mănăstirea Sfântul Apostol Andrei (cu peştera), Mănăstirea Dervent (cu “Crucile de Leac” şi cu „Izvorul Sfântului Andrei”) şi, mai nou, Mănăstirea Sfântul Ioan Casian (de asemenea cu peştera).

Un articol de Mihai Răzvan ROTARU

Puiu Haşotti: ÎPS Teodosie le spune credincioşilor neadevăruri şi speculaţii

Peştera Sfântului Andrei este considerată unul dintre cele mai importante locuri ale creştinismul românesc, căci se consideră că aici ar fi stat Apostolul românilor.
Puţinele argumente istorice pentru prezenţa Sfântului Andrei în Dobrogea au fost contestate în ultimii ani de diverşi istorici, cel mai vehement fiind senatorul liberal Puiu Haşotti. “Înalt Prea Sfântul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, arăta că (…) Sfântul Andrei ar fi venit pe mare şi i-ar fi creştinat pe geto-daci. Iată cum un arhiepiscop preferă să spună enoriaşilor neadevăruri şi speculaţii, chiar în Săptămâna Patimilor. Nu există nici cel mai nesemnificativ document după care Sfântul Andrei ar fi venit pe mare până la Tomis sau Callatis, apoi că Sfântul Andrei a venit în Dobrogea. Sunt şi savanţi care contestă prezenţa Sfântului Andrei în Dobrogea, nu neapărat să-i creştineze doar pe geto-daci, de care este posibil să nici nu fi auzit”, a spus Haşotti într-o interpelare parlamentară în anul 2002.

În lipsa dovezilor “Peştera Sfântului Andrei” este o simplă grotă

În schimb, Arhiepiscopia Tomisului a descoperit şi peştera în care Sfântul Andrei ar fi locuit o perioadă, la câţiva kilometri de comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa. Chiar dacă nu există nici cea mai mică dovadă obiectivă pentru prezenţa apostolului în zonă, Biserica a amenajat micuţa grotă ca loc de pelerinaj pentru sutele de mii de pelerini sau excursionişti care trec anual prin acest loc. A fost construită o faţadă, podeaua a fost acoperită cu pavaj, a fost ridicată o turlă pe coasta dealului. Ba chiar a fost “găsit” şi “Patul Sfântului Andrei”, săpat în peretele de stâncă al peşterii. Pat pe care credincioşii se aşează şi se roagă, după ce îndeasă în crăpăturile pereţilor bileţele pe care îşi pun dorinţe de spor în casă, sănătate, ori reuşită la examene, obicei ce nu are nicio legătură cu tradiţia ortodoxă.

Cruci de Leac sau simple pietre?

Atracţiile Mănăstirii Dervent sunt cele trei cruci despre care se spune că au crescut în mod miraculos din pământ şi “Izvorul Tămăduirii”, atribuit tot Sfântului Andrei. Numeroşi credincioşi se înghesuie în jurul uneia dintre cruci, într-o capelă lipită de zidul exterior al bisericii. Aceştia sărută crucea şi o cinstesc ca pe un obiect sfânt, chiar dacă nu există nicio dovadă istorică care să demonstreze că ea nu este doar o simplă piatră. Biserica a avut însă grijă să ţeasă în jurul celor trei cruci o frumoasă poveste. Iată ce se poate citi în istoricul mănăstirii, lipit pe un perete din capelă: “Pe vremea lui Diocletian, în Dobrogea au fost martirizaţi mai mulţi creştini, unii dintre ei fiind consemnaţi în Acta sanctorum, dar nemenţionându-se locul martiriului (…). În această perioadă, pe locul unde actualmente este biserica mănăstirii, au fost martirizaţi patru creştini, al căror nume nu ne este cunoscut. Pe locul unde au fost martirizaţi s-au găsit mai târziu patru cruci de piatră care s-au dovedit a fi tămăduitoare de neputinţe trupeşti şi sufleteşti, astfel ele fiind denumite Cruci de Leac”.
Nu ştim cum se poate face legătura între martirizarea unor creştini în zona Silistra (Bulgaria de astăzi) şi cele trei “cruci” de piatră existente în prezent la Dervent, în lipsa unor dovezi istorice concrete. În schimb, istoria ne-ar putea oferi un răspuns despre aceste pietre, căci înainte de secolul XI pe teritoriul actualei mănăstiri a fost un cimitir.

A trecut vreodată Sfântul Andrei pe la Dervent?

http://www.dezvaluiri.ro/images/_poze_articole/2009-05-24/izvor%20dervent.jpgLa câteva sute de metri de mănăstire a fost construit un paraclis ce adăposteşte un izvor. “S-a ridicat acest paraclis în cinstea Sf. Ap. Andrei, care printr-o minune a făcut să izvorască acest izvor tămăduitor”, spune pisania zugrăvită pe un perete, deasupra izvorului. Izvor care în primii ani după 1990 era o simplă ţeavă ieşită din pământ, într-o râpă, în jurul căreia se aduna o mână de credincioşi care nu auziseră de minunea Sfântului Andrei, ci doar credeau că apa are calităţi tămăduitoare, la fel ca multe alte izvoare din preajma mănăstirilor.
În prezent, mănăstirea este înfloritoare, curtea a fost amenajată cu verdeaţă, dale de piatră şi obiecte arheologice, a fost deschis un muzeu şi un mic motel cu camere de protocol, iar în prezent se lucrează de zor la corpuri noi de chilii. La sfârşit de săptămână locul este asaltat de turişti veniţi cu autocare sau cu maşinile proprii şi singura grijă a călugărilor (despre care unii vorbesc pe la colţuri) este concurenţa făcută de o altă “Cruce de Leac” însoţită de un “Izvor Tămăduitor”, situate dincolo de Dunăre, la Dichiseni-Coslogeni, judeţul Călăraşi. Mai ales că acest loc se află chiar în drumul bucureştenilor care aleg să ajungă la Dervent traversând Dunărea pe la Ostrov.

“Altarul Sfântului Casian”, o invenţie a călugărilor

În Peştera de la Casian se presupune că ar fi locuit Sfântul Ioan Casian, unul dintre întemeietorii monahismului, recunoscut de întreaga Biserică Creştină. Arheologii au găsit în peşteră urme de locuire (fragmente de ceramică) din secolul IV, perioadă contemporană cu Ioan Casian. Însă singurele dovezi ştiinţifice care atestă că peştera ar fi fost locuită de creştini (cel mai probabil călugări pustnici) datează din secolul X- o inscripţie, o cruce incizată şi o nişă folosită probabil pentru opaiţ, toate săpate în pereţii de calcar ai peşterii. Călugării Mănăstirii Casian nu cunosc însă aceste inscripţii şi nu le arată turiştilor (e drept că ele nu îi ajută să afirme că în peşteră a locuit Sfântul Ioan Casian). În schimb, au inventat tradiţii precum “Altarul” unde se ruga Sfântul Casian, pe o galerie joasă ce se deschide în stânga sălii de la intrare.
Toate aceste invenţii, legende şi poveşti transmise drept adevăruri de necontestat aduc Bisericii bani pe termen scurt, dar pe termen mediu şi lung duc la decredibilizarea acestei instituţii şi îi îndepărtează pe adevăraţii credincioşi.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top