Unul din celebrii sforari ai PNL şi sfetnici ai prezidenţiabilului Crin Antonescu a combinat afaceri 
controversate şi la malul mării
Brambureala politicianistă declanşată în urmă cu două săptămâni are în spate un adevăr ascuns de ochii lumii. Nu Crin Antonescu, Mircea Geoană sau Emil Boc sunt cei care au frânat întregul mers al lucrurilor în politica românească, ci păpuşarii, acei oameni din umbră care au condus România în permanenţă, indiferent de cine se afla oficial la „putere”. Un Ion Iliescu, un „Guzgan Rozaliu” (Hrebenciuc), un Dan Radu Ruşanu, par a fi de la depărtare adevăraţii conducători ai României. Printr-o simplă colportare a informaţiilor transmise în presa centrală din ultimii trei ani, transpiră această senzaţie că, de fapt, toţi cei aflaţi în Parlament, Guvern sau chiar la Cotroceni, sunt manevraţi de puternice grupuri de interese care au acelaşi numitor comun: banul public.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Ieşirile isterice ale grupului PSD – PNL sunt, de fapt, pusee de nervozitate extremă care prin retranslaţie denotă de fapt „sperietura” generală acumulată de principalii sforari ai acestor grupări. Pentru început, ziarul DEZVĂLUIRI va lua la „puricat” trecuturile mai mult sau mai puţin controversate ale unor asemenea oameni din umbră aflaţi în spatele candidaţilor marionetă, începând cu Dan Radu Ruşanu pe care preşedintele Băsescu l-a menţionat într-o emisiune TV la canalul B1TV, ca fiind cel din spatele lui Crin Antonescu şi al refuzatului prim ministru Klaus Johannis. Despre Ruşanu, constănţenii ştiu că şi-a făcut simţită prezenţa şi la malul Mării Negre prin câteva combinaţii aflate la limita legii, dar care a reuşit să iasă basma curată în urma unui clasic NUP al DNA.
Umbra lui Ruşanu la Chimpex
În anul 2006 cotidianul Gardianul publica un material în care etala povestea devalizării societăţii comerciale Chimpex SA Contanţa. Subiectul în sine mai fusese dezbătut şi în alte publicaţii locale contănţene. Cazul „Chimpex” s-a aflat multă vreme în atenţia procurorilor DNA, deşi numele lui Ruşanu nu apărea în mod explicit în documentele cercetate. Legăturile de afaceri dintre Ruşanu şi cei care au controlat direct jefuirea Chimpex erau însă mai mult decât evidente câtă vreme soţia lui a beneficiat de contracte avantajoase în relaţia cu operatorul portuar. Pe numele administratorilor Chimpex au fost întocmite dosare penale pentru comiterea unor infracţiuni foarte grave.
Deşi deputatul liberal Dan Radu Ruşanu a negat orice implicare în devalizarea Chimpex SA Constanţa, salariaţi de atunci ai acestei societăţi l-au contrazis pe acesta cu documente. În luna februarie 2006, Poliţia Transporturi Constanţa finalizase un dosar în care una dintre firmele controlate de familia parlamentarului era acuzată că, printr-o inginerie financiară, a „combinat” aproape cinci milioane de dolari. Şi asta doar printr-o simplă subevaluare a celui mai important activ al societăţii Chimpex SA Constanţa. Apariţia la acea vreme în presă a acestei informaţii a produs vâlvă. Poliţia susţinea că ar fi trimis dosarul la DNA, iar DNA-ul infirmase acest lucru. Cu toate acestea, dosarul a ajuns pe „căi ciudate” la Parchetul de pe lânga Judecătoria Constanţa, fară ca anchetatorii să poată explica această mutare paranormală.
Negarea, arma tuturor ilegalităţilor
Dan Radu Ruşanu neagă orice apartenenţă la afacerile derulate de operatorul portuar Chimpex SA Constanţa, în pofida tuturor evidenţelor. Astfel, printre beneficiarii acestor contracte se află una dintre societăţile de familie ale parlamentarului, Danis Metcom SRL, firma care a avut câştiguri de milioane de dolari din relaţia cu administraţia Chimpex. Conform publicaţiei Academia Caţavencu din 13 mai 2009, societatea Danis Metcom, din care Ruşanu deţine 60%, a făcut un profit de 700.000 RON, deci senatorul PNL ar fi încasat dividende de 420.000 de RON.
În anul 1999, când Fondul Proprietăţii de Stat a scos la vânzare 70 % din acţiunile SC Chimpex SA Constanţa firma preferată pentru preluarea acestui pachet de acţiuni a fost Rompac Internaţional SA, o societate care aparţine omului de afaceri Dan Constantin Griţac. Conform contractului de vânzare – cumpărare, Rompac Internaţional se obliga să facă investiţii de capital şi de mediu în Chimpex, acest lucru fiind prevăzut printr-o garanţie. Garanţia consta într-un gaj asupra a 35% din acţiunile achiziţionate. Nerespectarea condiţiilor prevăzute în cazul investiţiilor promise ar fi condus la pierderea controlului de catre Rompac asupra societăţii. La puţin timp, prima inginerie financiară a fost aplicată: în urma unei majorări de capital s-a ajuns în situaţia în care Rompac Intenaţional a devenit majoritar în Consiliul de Administraţie al Chimpex. Aşa că, indiferent dacă Statul ar fi executat sau nu gajul instituit, Rompac ar fi stat liniştit.
Imediat dupa preluarea controlului, s-a trecut la devalizarea Chimpex. Poliţia Transporturi Constanta a instrumentat dosarul privind cumpărarea unor depozite ale Chimpex de catre SC Danis Metcom SRL la preţuri mult subevaluate. În anul 1999, între Chimpex SA şi Danis Metcom s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a activului D2, constând în 14 hectare de teren în centrul oraşului Constanţa, pe care se aflau un număr de 14 clădiri. Suma tranzacţiei a fost de aproximativ două miliarde de lei vechi, când, de fapt, valoarea reală a activului era de cinci milioane de dolari.
Registrul Comerţului – călcâiul lui Ahile
Conform datelor furnizate la acea vreme de Registrul Comerţului, societatea avea drept acţionar majoritar pe soţia deputatului, Anca Daniela Ruşanu. Relaţia Ruşanu-Griţac, patronul Rompac International, este creată de Anca Daniela Ruşanu care era administrator la Internaţional SA şi la Cereal Com Import-Export SRL, două dintre firmele în care era băgat şi Constantin Dan Griţac. International SA deţinea celebrul hotel cu acelaşi nume din Sinaia, avea printre acţionari şi societatea Rompac International SA. Cereal Com Import-Export SRL, făcea parte din acţionariatul Comcereal Dâmboviţa SA. Acţionarii firmei dâmboviţene erau Rompac Internaţional SA (55,4%), Cerealcom Import Export SRL (15,9%), SIF Oltenia SA (22,6%) şi alţii.
Azomureş scapă turma de la Chimpex, dar se predă turcilor
În luna septembrie 2004, societatea Azomureş preia toate acţiunile deţinute de Rompac la Chimpex, inclusiv creanţele acesteia. Cea mai mare creanţă în valoare de 5,2 milioane de dolari provenea dintr-un credit luat de Rompac de la Robank. Acest credit a fost gajat băncii Robank cu 53,4% din capitalul social al Chimpex. Dupa rezolvarea litigiului cu Robank, Azomureş a devenit noul proprietar al Chimpex. În luna august 2005, Chimpex încheie un contract de prestări servicii cu firma turcească Team Chartering & Shipping Services Co. LTD. Obiectul contractului îl constituia „demolarea şi evacuarea molozului rezultat din demolare până la cota zero a clădirilor existente în incinta SC Chimpex SA Constanţa“. Valoarea acestor operatiuni a fost de 250.000 de euro. Chimpex a mai încheiat alte trei contracte cu alte societăţi pentru aceleaşi operaţiuni. Costul acestor ultime contracte s-ar fi ridicat, la presupusa cifră de 250.000 de euro. Deci se pare că aceiaşi lucrare ar fi fost de două ori plătită. În prezent, atât Chimpex cât şi Azomureş se află sub administrare 100% turcească, iar activitatea lor e redusă oficial la zero.
DNA a dat NUP
În dosarul 12/P/2006 privind afacerea Chimpex, în care apare şi numele lui Ruşanu, după trei ani şi jumătate de investigaţii, procurorii DNA au ajuns la concluzia că fapta nu există. În data de 19 octombrie 2007, procurorul Oana Blendea de la DNA-Serviciul Teritorial Constanţa a emis ordonanţa prin care cei cercetaţi în dosarul 12/P/2006 au primit soluţia de neîncepere a urmăririi penale. „Având în vedere cele expuse anterior apreciem că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 10 lit. c din Legea nr.78/2000, referitor la acordarea unui credit cu nerespectarea normelor bancare în vigoare la acea dată, către CHIMPEX SA Constanţa de către EXIMBANK, în perioada în care Ruşanu Dan Radu deţinea funcţia de preşedinte al acestei unităţi bancare, astfel că se va dispune neînceperea urmăririi penale faţă de acesta întrucât intervine una din cauzele care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale şi anume cea prevăzută de art. 10 lit. a. C. pr. pen. – fapta nu există“, se arată în ordonanţă.
