Bine că străinii îl consideră cel mai frumos traseu din lume
Realizatorii emisiunii Top Gear au declarat în 2009 Transfăgărășanul cel mai spectaculos drum din lume.
În 2010, publicația CarsRoute a realizat un top 15 al celor mai frumoase drumuri de pe Glob pe care trebuie neapărat să le vezi, iar celebra șosea românească a fost situată tot pe locul întâi.
Cu toate acestea, cum ne prezentăm noi în fața străinilor, când vine vorba de acest loc deosebit? Fără toalete și benzinării, fără parcări, cu asfalt în valuri și plin de gropi pe întregul circuit! Fie că abordezi traseul dinspre Făgăraş, fie de la Curtea de Argeș, drumul va fi plin de surprize… tradiţional româneşti.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Viviana MIHĂLȚEANU
La Bâlea Cascadă nu s-a schimbat nimic de pe vremea lui Ceauşescu, cu excepţia hotelului, acum modernizat. Tarabele au ocupat locul de parcare al maşinilor, astfel că o bandă de mers e mai mereu blocată, chiar dacă suntem într-o zonă de curbe periculoase. Vânzătorii de la tarabe sunt mai mulți decât turiștii, dar nimeni nu crede că acesta este un lucru rău. Găsim o cârciumioară cu două mese. Bere, sucuri, toaletă ioc. Vânzătoarea ne îndrumă spre marginea pădurii, la un WC „turcesc”. Escalada de 10 metri până la WC e plină de pericole: rahați răspândiți peste tot, roiuri de muște, miros insuportabil. Un domn curajos care a reușit să pătrundă între pereții jegoși și plini de excremente se spală acum pe mâini în apa pârâului. Unde altundeva?
Parcă pentru a ne lua peste picior, cineva a amplasat în imediata apropiere o toaletă ecologică, numai că aceasta este încuiată cu lacătul. Încercăm și la hotel. Aici există, bineînțeles, o toaletă normală, doar că trebuie să plătim taxă.
Mai sus, la Bâlea Lac, găsim mai multă lume. Aici sunt și câteva toalete ecologice, tot cu taxă. Măcar sunt! În schimb, parcarea este aici o problemă și mai mare. La tarabe, multe nimicuri chinezești de prost gust.
Următoarea oprire e la Barajul Vidraru, o construcție gigantică, impresionantă. Deși și aici se oprește multă lume, găsim aceeași stare de abandon. Nicio toaletă, nici măcar o cafenea, doar un magazin modest de unde poți cumpăra câteva ilustrate decolorate și o tarabă cu magneți pentru frigiderul de acasă.
Lucrurile stau ceva mai bine la Cetatea Poenari a lui Vlad Țepeș. Zona are vad și aici s-au construit mai multe pensiuni și restaurante. Asta jos, căci după ce urci cele peste 1500 de trepte până la cetate, dai de același WC turcesc, cu pereți de lemn, probabil o amintire de la asediul otoman din 1462.
Pe parcursul celor 100 de kilometri de urcuș greu și coborâre periculoasă, străinul învățat prost prin zonele turistice din Europa civilizată nu găsește o benzinărie, un service auto sau măcar o amărâtă de vulcanizare.
După ce am terminat traseul am înțeles în sfârșit simbolismul țepelor din fața cetății Poenari!
V-am convins, nu? Haideți pe Transfăgărășan!
