Profil de Primar

Tanti Franzela: „Să-i spui lu’ Bălcescu (Băsescu, n.red.) să ne trimită bani”

Ţiganii – căldărari din Cuza Vodă au fost deportaţi de mareşalul Antonescu, în Rusia

Atmosfera creată de Mircea Eliade în nuvele precum „Pe strada Mântuleasa”, sau mai ales, „La ţigănci”, nu înseamnă aproape nimic în comparaţie cu evantaiul de stări prin care treci, dacă ajungi pe strada ţiganilor din localitatea Cuza Vodă, din Constanţa.În fapt, strada este o uliţă îngustă şi şerpuită, astfel încât de-abia încape o Dacie Logan, fără să atingă ţigăncile care stau la poartă, şi reprezintă „bulevardul” cel mai de seamă dintr-un adevărat cartier de vile cu „turnuleţe”, specifice, aveam să aflu, ţiganilor „căldărari”.  Căldărarii îşi spun ţigani şi dacă le spui rromi, se răstesc la tine întrebându-te de ce le spui aşa, că ei sunt ţigani! Discriminare? Nici vorbă, ei vorbesc ţigăneasca, sunt judecaţi după legea ţigănească, au obiceiuri ţigăneşti şi sunt ţigani. Sunt foarte uniţi, dovadă fiind concentrarea acestora într-un singur cartier. Sunt mai bogaţi decât ceilalţi locuitori ai comunei şi, pe vremuri, făceau căldări, ceaune şi cazane de ţuică.

Un articol de Andreea PAVEL, Sebastian Adrian TARCEA

Ne luăm inima în dinţi şi, încurajaţi de prezenţa viceprimarului comunei, ne afundăm cu un Tico printre uriaşii strident coloraţi, din metal, termopan şi BCA. Ne simţeam mai pitici decât cei şapte din Albă ca Zăpada şi am fi luat-o la fugă mai ceva decât fraţii lui Harap Alb în faţa ursului. Curiozitatea însă, era incomparabil mai mare precum cea a profesorului Gavrilescu din „La ţigănci”.

„Am mers ca florile, ne-am întors ca ciorile”

Aşa şi-a început povestea Mihai Toma, în vârstă de 63 de ani. Acesta ne-a povestit cum ţiganii, în frunte cu familia lui, au fost obligaţi să plece în Rusia, pe timpul lui Antonescu: „Făceam cazane, ceaune, căldări, făraşe, am avut cai şi căruţe şi am făcut bani din aur şi fier. Umblam de colo-colo cu corturile. Era bine şi aveam de toate. Până în 1940 când ne-a alungat Antonescu în Rusia. Am fost 6000 de ţigani trimişi la ruşi. Şi am mers ca florile, şi ne-am întors ca ciorile! A fost o greşeală la telefon când le-a spus să termine cu ţiganii, era vorba de alţii… ”, ne povesteşte nea’ Mihai amărât, dar pe de altă parte glumeţ şi vesel că cineva e interesat de istoria lui.

„În loc să ia evreii, au luat ţiganii”

 Este replica ce rupe hohote de râs de la toţi cei prezenţi şi cu care tanti Franzela îşi face fulminanta intrare „în scenă”. Apoi continuă: „Ne-am întors în 1944, la război. Am mers desculţi, ne-au luat tot şi de-aici, şi de-acolo. Aveam bani, averi, aur, de toate. Să ne dea ruşii aurul înapoi! Ne-am întors de la Rusia cu câte-o haină, în picioarele goale, aşa cum mă vezi tu pe mine acum, aşa am venit! Ne-am întors doar cu cerul. Şi cu armata. Am venit cu copilaşii după gât, că nu puteam să-i car pe toţi. Am bolit de frig la ruşi, că dacă făceam focu’, ne vedeau de sus şi trăgeau în noi. De la ruşi, ne-au trimis la bulgari şi după aia la Brăila. Adică de unde ne-au luat. De-acolo ne-au luat şi tot acolo ne-au adus. Ca şi cum timpul a stat în loc. Ca şi cum nimic nu s-a întâmplat”, povesteşte entuziastă tanti Franzela care ne invită la ghicit în palmă, ghioc, cărţi, cafea, tot ce vrem. Din greşeală şi fără să-mi dau seama de cum s-ar putea interpreta, o întreb dacă ghicitul se fură, moment în care ţiganii năpustesc asupra mea gesticulând şi ridicând vocea pentru a mă convinge că ei nu fură nimic. Încerc să le explic faptul că e o expresie şi că aşa se spune, că „meseria se fură”. Nu şi nu, ei nu fură nimic, nici măcar meseria! Spiritele se calmează doar când le explică viceprimarul şi un ţigan din preajmă, pe limba lor, ce-am vrut să spun. Feţele se destind şi încep să râdă.

 „M-am născut în tren, spre Rusia”

Cel mai în vârstă ţigan din rândul căldărarilor este Octavian Mihai, care a împlinit 85 de ani. Mic la stat, puţin surd, dar cu un zâmbet plăpând pe chip, bătrânul ne-a spus că bunicii lui, care au supravieţuit deportărilor, i-au povestit cum s-a născut în tren: „Mama trebuia să plece în Rusia şi i-a venit sorocul în tren. Era iarnă, ea avea picioarele goale, nu ştiu în ce m-au învelit pe mine, dar uitaţi-mă aici, am supravieţuit. Mama nu”, ne-a spus bătrânul. Nenea Franţ intră repede în vorbă şi ne cere pe un ton impunător să scriem şi despre mama lui, Vergina Stănescu. Ba chiar şi despre tată, Istrate Stănescu. Şi să scriem negru pe alb, ca să ştie toată lumea, că au trăit în bordeie de pământ, în Transnistria. „Iar în timpul iernii, când veneau zăpezile, ne cădeau casele peste noi. Eram vai de capu’ nostru! Şi-au bătut joc de noi şi-acum nu ne dă nimeni despăgubiri cum le dă la evrei”, şi-a exprimat nemulţumirea Franţ Stănescu.

„E de rău cu UE. După ce-am intrat acolo, hop şi criza!”

Apropos de politichie, bani şi istorie, ţiganii din Cuza Vodă nu se dau în lături de la dezbaterile pe marginea acestor subiecte. Tanti Franzela e cea mai supărată că Bălcescu (Băsescu, n.red.) nu le dă bani. Da, da, Bălcescu… sau Băsescu, ce mai contează? „Nu ştiu cum îl cheamă, mie să-mi dea bani, că sunt bătrână!”, spune Franzela, cel mai amuzant şi viu personaj din şatra cu BMW-uri şi Mercedesuri în loc de cai şi cu palate în loc de corturi. De curiozitate, i-am întrebat ce părere au despre Uniunea Europeană. Tot tanti Franzela s-a grăbit să răspundă: „Este rău! Cum am intrat în UE, cum a venit criza, n-ai văzut? Pe timpul lui Iliescu era bine!”. „Ba a lui Băsescu”, o corectează Maria Mihai. „Păi, Băsescu e acum, făh!”, intervine o altă ţigancă. „Păi, atunci era bine cu Ceauşescu, ori care mai e că nu mai ştiu?!”, se încurcă Franzela vrând să ne explice când era mai bine. O lasă baltă apoi şi ne roagă să o lăsăm să ghicească. În fapt, nu scăpăm de ea nici în maşină. Se suie în genunchi pe locul şoferului şi singura scăpare a fost să întind o mână. M-a rugat la fel de impunător precum nenea Franţ, să scriu „acolo la Palat, la el, să ne dea bani!”. Domnule preşedinte Băsescu, vă anunţăm pe această cale, că ţiganii din Cuza Vodă, vă solicită să le trimiteţi nişte bani.

Cu cât mai mulţi cocoşei, cu atât mai bine

La fel şi cu turnuleţele. Nicolaie Calcioi ne-a povestit pe îndelete cum stă treaba. Mai întâi îi mulţumim că în doar două minute a reuşit să strângă toţi ţiganii din cartier în jurul nostru, acolo unde vorbeam cu tanti Franzela şi nea’ Mihai. Probabil să se asigure că nu fugim până nu scriem tot şi până nu facem poze la toţi. Domnul ne-a povestit că o casă, cu cât are mai multe turnuleţe, cu atât familia e mai bogată: „Turnuleţele aduc noroc”, ne explică Nicolaie Calcioi. Acesta mai adaugă faptul că, atunci când se mărită, o fată trebuie să aibă cât mai mulţi cocoşei, la gât. Adică medalioane din aur, lăsate moştenire din moşi – strămoşi.

Ţigani sau rromi?

Eram curioşi să vedem cum şi când au ajuns ţiganii în localitatea Cuza Vodă, dat fiind faptul că acum reprezintă 60%-70% din locuitorii comunei. Culmea ironiei, ultimul recensământ al populaţiei, din 2002, arată că în Cuza Vodă există doar… doi cetăţeni rromi. Ceilalţi s-au declarat români. Dat fiind faptul că administraţia locală se confruntă cu o explozie demografică în rândul rromilor, iar în comună mai rămân doar românii bătrâni, se preconizează că, în următorii ani,  procentul rromilor va creşte şi mai rapid.În Cuza Vodă există două ramuri de rromi: căldărarii şi rudarii. La polul diametral opus căldărarilor, stau rudarii. Aceştia locuiesc răspândiţi în toată localitatea şi nu stau pe gânduri să te dea în judecată dacă le spui „ţigani”. Ei sunt rromi, sau români, dar nu ţigani. Reprezintă cam 700-800 de familii din localitate şi, în trecut, confecţionau linguri, de unde şi denumirea de „lingurari”. Majoritatea este pocăită, drept pentru care există şi familii cu 10-12 copii. Partea bună, însă, este faptul că reprezentanţii primăriei au reuşit să-i convingă şi pe unii, şi pe alţii să îşi dea copiii la şcoală.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top