Primul interviu acordat de soţii Cutinov din Medgidia, acuzaţi că şantajează cu fotografii indecente o tânără 
Soţii Cutinov din Medgidia rup tăcerea şi oferă ziarului DEZVĂLUIRI primul lor interviu. Cercetaţi penal pentru că ar fi şantajat o tânără din Slobozia (Silvia Ionela Vlad) cu postarea pe internet a unor fotografii indecente, cei doi au ţinut prima pagină a tabloidelor în ultimele zile. Ziarele au publicat aceeaşi versiune a evenimentelor, din informaţii furnizate de anchetatori.
Soţii Cutinov se consideră nevinovaţi şi spun că probele existente la dosar sunt în favoarea lor. Cei doi se plâng abuzurile poliţiştilor şi ale procurorului din Slobozia care a condus ancheta.
Povestea are toate ingredientele unui story palpitant şi senzaţional: dragoste, sex, adulter, acuzaţii de şantaj.
Chiar şi povestea relaţiei dintre cei doi pare desprinsă dintr-un film: Raluca s-a căsătorit cu Răzvan în timp ce acesta era în penitenciar pentru un viol în urma căruia “victima” a rămas virgină (fapt demonstrat de un certificat medico-legal existent la dosar). Raluca şi Răzvan şi-au petrecut tot în penitenciar “luna de miere”-48 de ore într-o cameră special amenajată. Răzvan s-a eliberat în urmă cu şapte luni, după aproape opt ani de detenţie, şi acuză societatea că nu oferă nicio şansă recidiviştilor: nimeni nu vrea să îl angajeze.
Reporter: Cum aţi cunoscut-o pe Silvia Ionela Vlad?
Răzvan: Am intrat pe un site de socializare (sentimente.ro) şi ea avea profil acolo. Am vorbit vreo trei luni de zile, nu ştia că sunt însurat, i-am zis că mă cheamă Alin şi că am o firmă de imobiliare, adică produc bani, că femeile sunt atrase de bani şi i-am propus să facem sex. Tot îmi spunea că vine, dar a venit de-abia după trei luni, la Medgidia. Nevastă-mea era la soră-sa, la Cernavodă. Am stat toată noaptea cu ea, am făcut sex nebun, poze, am filmat şi se aude pe filmuleţ cum vorbeam cu ea, adică ea ştia că e filmată. Pozele sunt indecente, sunt în hardul calculatorului pe care ni l-a ridicat poliţia. Şi se vede că stă la poză, stătea cu perna în mână, râdea, zâmbea. Pe urmă, discuţii: sunt amărâtă, tata e despărţit de mama, eu stau cu mama, care e bolnavă şi în dou-trei luni de zile trebuie să fac o operaţie pe cord deschis. M-a rugat frumos să o împrumut şi am întrebat-o de câţi bani are nevoie. Ea voia mulţi bani, dar eu i-am zis că mai mult de 20-25 de milioane nu pot să-i dau. Mi-a cerut prieteneşte şi vorbisem de trei luni şi în timpul ăsta n-am vorbit doar de sex, vă daţi seama. I-am dat împrumut şi i-am zis să mi-i dea înapoi când are…
Reporter: Cum l-aţi prins pe soţul dumneavostră?
Raluca: Eu îmi uitasem acasă picăturile pentru lentilele de contact permanente pe care le folosesc. De aceea m-am întors acasă mai devreme cu o zi. Nu era prima femeie cu care mă înşela, doar că i-am spus să nu le aducă acasă. Toţi vecinii îmi spuneau că Răzvan o să-şi bată joc de mine şi nu vroiam să le dau satisfacţie. Când am văzut-o în casă… . Ea era îmbrăcată în halatul meu, goală pe dedesubt, cu halatul desfăcut şi m-a întrebat: „Tu cine eşti, fă?”, iar eu i-am zis că sunt nevastă-sa care l-a aşteptat ani de zile să vină de la puşcărie. Vă daţi seama în ce situaţie mă aflam! Apoi au început să se certe între ei: „Nu mi-ai spus că eşti însurat etc. I-a zis să se îmbrace, să o ducă la gară, dar eu nu am fost de acord. Nu voiam să plece cu ea. <Te duc EU la gară, dacă e nevoie>, i-am spus. El, în momentul ăla, a ridicat tonul la mine şi m-am enervat, am luat-o de-o aripă şi am dus-o la gară.
Părea şocată de ceea ce s-a întâmplat. M-am întors să-mi iau din bagaje să mă mut la mama. Credeam că Răzvan o iubeşte şi consideram că totul între noi s-a terminat. Am vrut să iau banii care ştiam că sunt în casă şi nu am găsit decât vreo trei milioane. Atunci el mi-a spus că i-a dat 25 de milioane împrumut. Băi, nene, 25 de milioane pentru o noapte? Dă-o naibii, că nu e Monica Columbeanu. Am plecat la mama, cu bagaje cu tot şi primul lucru pe care l-am făcut, a fost să îi schimb parola de messenger. Am găsit un offline de la ea, apoi am început să vorbim pe messenger. Prima discuţie pe care am purtat-o a fost despre bani, i-am zis să mi-i aducă, deci se înţelege clar din discuţie că erau bani pe care i-a luat cu împrumut. A zis că vine joi să dea banii. În tot timpul ăsta am discutat cu ea şi la telefon, şi pe mess. Id-ul ei e vladsilviaionela, e din Movila, Ialomiţa şi lucrează în Slobozia.
În tot timpul ăsta, soţul meu venea la mama şi mergea într-o cameră şi vorbea cu ea. Îmi lăsa un offline în care îmi spune: auzi, fă, dacă bărba-tu a considerat că eu merit 25 de milioane, pe mine nu mă interesează cine i-a muncit, acum crezi că ţi-i dau înapoi?
Reporter: Din discuţie se înţelege deci că a fost vorba de un împrumut?
Răzvan: A fost un împrumut, restul sunt invenţiile ei. A apărut aseară la Antena 1 şi a zis că ea nici măcar nu ştia de poze. Şi că a fost fotografiată pe ascuns. Cât poate să fie camera de mare?
Raluca: Şi unde aş fi putut să mă ascund? Ok, în şifonier, dar camera are bliţ şi din 20 de poze, sau câte erau, tu nu te prinzi că ţi se fac poze? Şi mai şi râzi în cameră?
Reporter: Ce fel de cameră e ?
Raluca: Un Samsung de 5 megapixeli. O cameră destul de mare.
Răzvan: Eu i-am zis (Ionelei) că femeia vrea să bage divorţ de mine, n-am cum să-i spun să lase banii. Dă banii şi cu asta basta. Şi ea zice: să vină ea să ia banii. Şi iar mi-a zis că vineri vine să dea banii. A zis că nu are toţi banii, dar pentru toată ţigănia oricum nu ne dă toţi banii. Şi a zis că are 10 milioane. Am sunat-o pe la ora 18, când mi-a zis că e acolo, în gară. Raluca a zis că îi este frică în Gară, că dacă a venit cu 3-4 tipi? I-am propus să ne întâlnim la Select, un bar din centru. Şi a zis că nu vine. Am luat-o pe Raluca, am trecut pe la un prieten să iau un film, 2012, mi l-a pus pe un CD, am luat CD-ul şi am ajuns la gară. Raluca a zis să stau în maşină, ca să nu iasă ţigănie.
Raluca: La gară, ea era în sala de aşteptare, am vorbit frumos şi am întrebat-o dacă chiar nu vrea să ne luăm la revedere în mod civilizat. Şi i-am zis hai măcar să mergem să fumăm o ţigară afară. Afară am băgat CD-ul sub braţ şi am rugat-o să-mi ţină cafeaua. M-a întrebat ce am acolo, i-am zis că e un film, 2012, ea a ţinut să mă înţepe că ştie că şi Răzvan vroia să-l vadă de mult etc. A luat CD-ul, înainte să-mi dea banii şi mi-a zis că vrea să-şi ia ţigări, am mers cu ea până mai încolo, după ţigări, după aceea a zis că nu mai vrea, că sunt ţigani mulţi în Medgidia şi i-am zis ok. Mi-a dat un plic, a zis uite banii, i-am numărat, erau 10 bancnote de 100 RON şi i-am zis: <ne auzim când ai şi restul de bani>. Când m-am întors… 30 de inşi călare pe mine, cătuşe, trântită pe peron, de pereţi, de una de alta. La maşină încă 20 de civili. Poliţiştii erau din Slobozia şi au venit împreună cu cei din Medgidia, pentru că nu cunoşteau oraşul.
Răzvan: A oprit în faţa mea, mi-au băgat mâna prin geamul întredeschis, că fumam, mi-au scos cheia din contact, mi-au cerut telefonul, mi-au pus cătuşele la spate. În maşină n-au găsit absolut nimic. Atât eu, cât şi patru-cinci din ei, cât şi martorul am zis în camera de filmat că maşina e <curată>.
Raluca: Eu am mai văzut CD-ul la două-trei dimineaţa, la Slobozia, la anchetatorul principal, care m-a întrebat dacă îl recunosc. <Aici sunt toate pozele>, mi-a spus el. Şi i-am zis că nu se poate, că acolo este un film. Şi mi-a zis ironic: <Hai mă… nu te cred>. Au încercat să îl vadă în birou şi nu se putea citi CD-ul.
Răzvan: Maşina mea au luat-o ei şi m-au dus cu ea, încătuşat, la Poliţia Medgidia, mi-au arătat mandat de percheziţie pentru casele noastre. Eu i-am zis că stau la mama, dar îmi luaseră adresa din buletin, care figura la tata. Eu nu mai stăteam de 20 de ani acolo. Şi le-am explicat că n-au ce căuta la tata acolo, pentru că stă singur acolo. Dar cu fata aia am făcut sex în altă casă, pe strada Tăbăcăriei! Au intrat în apartament, au devastat casa tatălui meu. S-a făcut proces verbal că nu s-a găsit nimic. S-au găsit nişte bani, nu s-au ridicat, au găsit DVD-uri, le-au probat pe fiecare în parte, au văzut că sunt curate, le-au lăsat acolo şi m-au dus la Poliţie Medgidia.
Raluca: În tot timpul ăsta am fost la mama acasă, 11 inşi pe care i-am rugat să facă totul în linişte, pentru că mama e bolnavă cu inima şi după jumătate de oră mi-au dat cătuşele jos, pentru că mama a leşinat. Au ridicat toate CD-urile inscripţionate, trei sau patru camere foto, inclusiv camera cu pozele. S-a terminat percheziţia, m-au dus la Poliţie, era deja 11 şi ceva noaptea. Răzvan a dat declaraţie, dar eu nu. Ieri, domnul Rădoacă, şeful biroului de cercetări penale Medgidia, a ieşit în public, pe Kanal D, şi a zis că eu am recunoscut că i-am filmat: o minciună!
Reporter: În general, poliţiştii nu fac declaraţii în astfel de situaţii, mai ales dacă nu sunt ei cei care anchetează cazul…
Raluca: Vă explic eu de ce: colega de birou a domnişoarei din Slobozia e căsătorită cu unul dintre cei care anchetează cazul. E uşor de aflat cine e. După trei-patru ore ne-au dus la Slobozia, unde am dat declaraţie, timp de vreo 3 ore. De-abia atunci am aflat şi eu de ce am fost reţinuţi. Şi i-am întrebat: <Pe ce vă bazaţi să aduceţi 30 de inşi de la 200 km depărtare? Vreau să văd şi eu de ce m-aţi reţinut>. Nu aveau absolut nimic, doar spicuiri din nişte conversaţii de pe mess, pe una am recunoscut-o, mi-a arătat diferite id-uri despre care n-am nici o idee şi mi s-a spus aşa: Că am ameninţat-o pe domnişoara respectivă că publicăm pozele dacă nu ne dă 25 de milioane şi că o şantajăm.
Răzvan: Dar dacă o şantajam cu pozele, ea de ce iese în presă să îşi deconspire identitatea?
Raluca: Domnişoara a fost plecată în Spania, unde o mătuşă de-a ei a lăsat-o baltă şi a fost nevoită să stea acolo vreo lună, să facă bani de drum şi a fost nevoită să se prostitueze. Şi are un vecin care l-a contactat şi ne-a zis că vrea să facă din nou lucrul ăsta pentru că Răzvan era ultima ei încercare să facă un lucru bun. Astea mi le-a confirmat mama ei, într-o discuţie telefonică.
Raluca: Ea spune că „după mai multe zile de teroare…”. Care zile de teroare? Când pe 21 februarie a plecat de la mine şi pe 23 s-a dus la Poliţie?! Pe de altă parte, ea e studentă la Psihologie şi e atât de slabă psihic?
Pe mine procurorul m-a făcut imorală pentru că accept ca soţul meu să se culce şi cu alte femei. În schimb, o domnişoară, de 25 de ani, cu funcţia pe care o are (inspector la o Comisie de Expertiză de stabilire a Gradului de handicap al persoanelor), studentă la Psihologie, vine de la 200 de km pentru o noapte de distracţie. Stă la poze, îşi desface picioarele, jucării, vibratoare. Dacă asta e moralitate, vă rog să mă lăsaţi pe mine imorală cum sunt că sunt foarte mulţumită. Şi procurorul a insinuat că soţul meu a corupt-o. Soţul meu care a fost închis de la 21 de ani, are o amărâtă de şcoală profesională şi reuşeşte să corupă o studentă la Psihologie?! Înseamnă că e geniu. Sau ea e slabă psihic şi atunci nu are ce căuta în funcţia pe care o deţine!
Reporter: La Slobozia aţi primit mandate de reţinere…
Raluca: Am stat 24 de ore în arest, domnul Stroe Silviu, anchetatorul de la Criminalistică, omul care se ocupă de caz la IPJ Ialomiţa, mi-a zis că ei au fost violenţi pe peron, pentru intimidare. Au venit cu mâncare pe hol, am auzit marmeladă. Mie nu-mi plac dulciurile deloc, dar când am auzit marmeladă am zis „Doamne ajută”, că muream de foame. Credeam că îmi vor aduce şi mie. Nu mi-au adus. N-am zis nimic. Aveam o sticlă de Cola, am tot băut din ea şi când am ajuns la jumate am păstrat-o pentru Răzvan. A venit şi el şi i-am trimis sticla, pentru că ştiam că e prea plin de el ca să ceară ceva, iar eu puteam să beau şi apă. Când mi s-a făcut iar sete, am văzut că era apa ruginită în celulă şi le-am cerut lor apa. Şi au zis: îmi pare rău, i-ai dat-o soţului tău. Abia la ora 13:10 ne-au scos din cameră să ne ducă la Procuratură. Când am ajuns acolo, efectiv am căzut din picioare. Şi mă întreabă procurorul de ce? <De foame>. <Cum de foame?>. Şi mi-a dat grefiera o eugenie. După ce am dat declaraţie o oră jumătate am bătut în vizetă şi le-am zis că a spus procurorul să îmi aducă de mâncare înainte să mergem la Judecătorie. Şi un poliţist mi-a răspuns că nu se poate, că el e singur acolo. Era un deţinut pe hol, a plecat poliţistul trei paşi mai încolo şi băiatul ăla mi-a zis: <Când mă auzi pe hol, baţi în vizetă să ceri o brichetă>. A făcut el gălăgie pe acolo, l-am auzit, am bătut în vizetă, am cerut brichetă şi mi-a aruncat un sandviş pe pat! Am mâncat jumătate şi jumătate l-am învelit în procesul verbal şi i l-am dat lui Răzvan. Şi gardianul ăla care spusese că sigur ni s-a oprit ceva de mâncare, a ţipat la mine: <De unde ai ăla ?!>.
Răzvan: La Judecătorie, ne aştepta o surpriză. Domnul procuror m-a scos afară şi mi-a a zis: <„Hai să facem altă şmecherie. Declară adevărul, adică varianta domnişoarei şi promit că dacă amândoi declaraţi adevărul, soţiei tale îi dau cu suspendare, iar tu îţi continui puşcăria>. Şi când mi-a propus asta, am zis că oricum n-am nicio şansă cu ei şi mă gândeam la Raluca. Am vorbit cu ea, i-am explicat propunerea procurorului. Raluca a început să ţipe şi a refuzat.
Reporter: De ce crezi că ţi-a propus acest târg?
Răzvan: Pentru că nu sunt probe, ca să dea mandate de arestare. Era duminică, la ora 17:00, toţi înjurau că aveau familiile acasă, pe procuror îl suna nevasta din două în două minute, şi ei stăteau la muncă. Judecătoarea ne-a întrebat dacă vrem să ne audieze din nou şi asta ar fi însemnat înca 2-3 ore.
Raluca: Eu le-am zis că nu vreau să declar nimic din ce vor ei şi că eu spun adevărul şi procurorul era lângă noi şi când a auzit asta a zis să facem audiere separată, asta pentru ca eu să nu ştiu dacă Răzvan îşi schimbă declaraţia. Noi ne-am menţinut declaraţiile şi judecătoarea a considerat că putem fi judecaţi în stare de libertate.
Răzvan: Şi dacă ar fi fost şantaj, să zicem, de ce sunt considerat pericol public? Mi-au zis că nu se pot scoate convorbirile telefonice la şantaj, că le-am cerut să le ascult şi eu.
Noi suntem siguri că vom lua neînceperea urmăririi penale pentru că suntem nevinovaţi, iar probele de la dosar demonstrează asta.
