După 20 de ani de pseudo-activitate, serviciile secrete încearcă să-şi schimbe imaginea şifonată
Sub ameninţarea desfiinţării şi a trimiterii agenţilor prin alte structuri MAI, sau mai rău, pe drumuri, serviciile secrete româneşti au încercat demistificarea incompetenţei şi inutilităţii de care au dat dovadă în ultimii zece ani. Cazurile apărute cu duiumul pe firmamentul presei româneşti, cel puţin dinaintea celui de-al doilea tur al prezidenţialelor, fac dovada că serviciile secrete au lucrat duplicitar. O dată pentru interesul şefilor de servicii şi a doua oară pentru servirea intereselor politice.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
Prima şi cea mai relevantă acţiune, care de altfel a condus şi la „răsplata” serviciilor prin acordarea unui buget consistent, este cazul vizitei nocturne a lui Geoană la Vântu. Acel moment a decis istoric decăderea lui Geoană şi ridicarea lui Băsescu. Gurile rele spun că urmărirea şi fotografierea momentelor Geoană-Vântu, nu ar fi fost făcute de jurnalişti, ci de agenţii serviciilor secrete, care au uzat de presă pentru a-l înfunda pe Geoană. Bazându-se pe o binecunoscută promisiune pseudo-electorală, că „dacă iese Băse… o să trăiţi bine”, agenţii au executat la mare artă o lucrătură frumoasă, care a aprins în ochii perdanţilor disperaţi renumita „Flacără Violetă”. Bugetul pe 2010 nu a uitat „serviciile din campanie” şi uite că a alocat sume consistente celor care, altfel, o freacă la rece, adună sau fabrică dosare pe care ori le „materializează” în sume consistente, ori le păstrează pentru zile negre, aşa cum de altfel s-a întâmplat şi în ultima vreme.
În Constanţa, cazul Băhăian era cunoscut de trei ani
Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă, din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, SRI, STS etc, din Constanţa ştiau de crimele şi combinaţiile grupului infracţional condus de Sergiu Băhăian încă de acum trei ani. Nu se poate să fi uitat nici un constănţean faptul că în presa locală erau date situaţii în care cadavre neidentificate erau găsite „împachetate” şi aruncate cu lest în Canalul Dunăre – Marea Neagră, sau că nenumărate persoane erau date dispărute. Asta încă de acum trei ani. Tot de acum trei ani se ştia de faptul că există un grup de indivizi care racolează persoane fără căpătâi din Constanţa, pe care le transformau peste noapte în patroni cu ştaif după care îi făceau dispăruţi fără urmă, cică îi trimiteau la specializări în străinătate. Şi acum, dintr-o dată, apare „bestialul” caz Băhăian! De ce oare acum? Simplu. Pentru că dosarul a stat ascuns într-un sertar şi că afacerea lui Băhăian producea bani şi pentru „protecţie”.
Când e să devii vedetă, agenţii anonimi se deconspiră voluntar în presă
Recent, o publicaţie din Constanţa, de altfel foarte citită şi bine documentată, l-a scos vedetă pe unul din şefii SIPI din Constanţa. E vorba de Dan Secăreanu şeful SIPI Constanţa. Osanalele aduse şefului SIPI, precum şi pozele cu acesta l-au inclus în lumea VIP-urilor de Constanţa. Mobilul acestei ascensiuni, de la nivelul unui ofiţer de informaţii la o vedetă autohtonă, a fost, de fapt, revelarea faptului că acesta a contribuit la „rezolvarea” cazului Băhăian. E ca şi cum i-ai pune unei pisici clopoţei, fapt care, în timp, îşi va găsi corespondentul, adică actualii infractori sau criminali vor ştii de cine să se păzească sau mai rău, pe cine să…”liniştească”. Dacă stăm să ne gândim bine, aceeaşi publicaţie care a ridicat osanale celui de mai sus, a publicat în urmă cu mai multe luni materiale foarte bine documentate care arătau aspecte ale activităţii unor personaje aflate în cadrul sau la conducerea acestui serviciu de informaţii. Oare cine să fi fost sursa acelor informaţii? La Constanţa serviciile SIPI, DGIPI, SRI etc, sunt de multă vreme luate în vizorul şefilor de la Bucureşti, care, de altfel, au promis o restructurare masivă aici, în teritoriu. De ce? Pentru că există informaţii că la Constanţa dosarele grele se valorifică şi nu se rezolvă! Dar „meritele deosebite” dovedite în ultima vreme pare că vor prelungi termenul de aplicare a deciziei celor de la Bucureşti. Nu vorbim aici de şefii actualului sistem al serviciilor de informaţii conduse de la Bucureşti, ci de un anumit grup de oameni din conducerea serviciilor secrete care vor să schimbe actuala structură a întregului sistem al serviciilor secrete din România.
La Constanţa, foşti agenţi ai acestor servicii susţin că dosare în care sunt cercetaţi poliţişti corupţi, oameni de afaceri sau alt fel de indivizi certaţi cu legea, sunt ţinute la blat şi sunt de altfel surse de venit consistent obţinut prin şantaj.
Bugetul de criză pentru Sevicii: serviciu contra serviciu!
Comisia de control asupra SRI şi a altor servicii secrete a avizat favorabil acum două săptămâni bugetul pe 2010 în forma propusă de Guvern.
Serviciile vor avea un buget de 1,2 miliarde lei, iar Administraţia Prezidenţială de 40,6 milioane lei, iar Agenţia Naţională de Presă Agerpres – 19,38 milioane lei.
Nu doar că bugetele acestor servicii nu au scăzut, dar în cazul unora, cum e STS, s-au alocat cu aproape 40% mai multe fonduri că în 2009. Serviciul de Informaţii Externe (SIE) a primit cu 1,52% mai mult decât în 2009, iar celelalte două – Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP), la fel ca în 2009.
Bugetul alocat celor patru servicii secrete de mai sus ajunge, în total, la 2,08 miliarde de lei, mai mult decat trei ministere la un loc. De asemenea, pentru 2010 serviciilor secrete nu numai că nu li s-au redus din alocaţiile bugetare, comparativ cu anul trecut, şi după cum se poate observa chiar au primit şi bonusuri, cum ar fi STS şi SIE.
Mizeria din servicii poate fi curăţată printr-o reorganizare
În data de 6 ianuarie 2010, vicepreşedintele Comisiei de Control al SRI, Ion Stan, a declarat, că va iniţia o propunere legislativă privind restructurarea serviciilor de informaţii. Deputatul PSD Ion Stan a afirmat că, în contextul elaborării unui nou pachet legislativ privind sistemul naţional de securitate, se impune reformarea serviciilor de informaţii. „Poate rămânem cu două servicii, sau cu unul singur, cu atât mai mult cu cât, în perioada de criză, trebuie să evităm paralelismele, suprapunerile şi risipa de resurse umane şi financiare”, a declarat Stan. Tot el a precizat că România ar trebui să ia seamă de activitatea şi organizarea serviciilor de informaţii din alte ţări europene, unde există fie două servicii -unul intern şi unul extern- şi un departament pe zona contrainformaţiilor militare, fie un singur serviciu. Stan a amintit şi de afirmaţiile fostului comisar european, Franco Frattini, potrivit cărora România ar avea prea multe servicii de informaţii. Ion Stan a adus aminte de iniţative mai vechi, dar identice ale altor partide susţinând că „această acţiune va fi susţinută de tot spectrul politic din România. Ea trebuia făcută mai demult, suntem deja în întârziere”. Din informaţiile noastre, se pare că mult aşteptatul DII (Divizia de Informaţii Interne) nu va întârzia să fie înfiinţată, cel târziu în luna mai a acestui an. Acest DII, va îndeplini funcţiile şi va avea atribuţiile actualelor SIPI, DGIPI, SRI, STS, SPP. În schimb, personalul nu va mai fi acelaşi, în curând se va auzi în presă de disponibilizări, concedieri, pensionări în rândul personalului încă activi din cadrul acestor servicii.
