Statisticile o spun: Ramânem tot mai putini!

În ultimii 20 de ani, populatia României a scazut cu peste doua milioane de locuitori, iar mecanismele care au provocat atât acest fenomen dupa Revolutie, cât si deteriorarea structurii pe vârste sunt reprezentate de fertilitate, de migratia externa si de mortalitatea generala.

Aceasta este concluzia celui mai recent studiu, “Declinul demografic si viitorul populatiei României”. Potrivit acestuia, fertilitatea a scazut pâna la o valoare de 1,3 copii la o femeie, de la 2,2 înainte de anul 1989.

Pe de alta parte, mortalitatea generala înregistreaza înca valori ridicate în România, desi s-a stabilizat dupa anul 2000 în jurul valorii de 12 decedati la 1000 de locuitori.

Un articol de Andreea PAVEL

Rezultatele acestor factori sunt o populatie îmbatrânita, cu putini copii si tineri, o populatie de peste 60 de ani numeroasa si un raport de dependenta de 34 de vârstnici la 100 de persoane adulte. În opinia specialistilor, pericolul cel mare nu este depopularea României, adevaratul pericol fiind deromânizarea tarii, pe locul ramas liber venind cetateni din alte parti, din Asia si Africa. O alta concluzie a studiului vizeaza si mentalitatea românilor. Înainte, o femeie avea în medie 5-6 copii, acum are 1,3. În acelasi context, sistemul de sanatate ar trebui reformat pentru a face fata problemelor complexe pe care le implica fenomenul de îmbatrânire a populatiei si pentru a se orienta spre activitati de prevenire care pun accent pe întarirea schimbarii comportamentelor în rândul populatiei.

Revolutia a omorât un milion de prunci

În timp ce unele femei recurg la inseminarea artificiala pentru a putea avea copii, alte sute de mii de românce se înghesuie pe holurile spitalelor hotarâte sa renunte la sarcina.
Numarul avorturilor si mortalitatea cauzata de întreruperile de sarcina plaseaza România pe primul loc în Europa. Rata scazuta a natalitatii este îngrijoratoare, iar 75% din tineri nu vor sa aiba copii. Revolutia a însemnat renuntarea la legislatia antiavort. Datele oficiale de la Institutul National pentru Statistica arata ca în anul 1990 s-au efectuat 992.265 de avorturi, iar anual procentul a scazut, mentinându-se de câtiva ani la “doar” 250.000 avorturi. Astfel, media avorturilor în România este de trei-patru la o femeie, în timp ce în Europa Occidentala, media scade sub un avort. Acelasi studiu arata ca în Iasi se realizeaza 60 de întreruperi de sarcina zilnic, iar în anul 2002, 20.000 de fete de 15 ani au apelat la avort. Studiul „Tendinte în sanatatea reproducerii în Europa de Est si Eurasia“ arata ca între numarul avorturilor si folosirea metodelor contraceptive traditionale exista o puternica legatura. Jumatate din cupluri continua sa se bazeze pe astfel de metode de control al nasterilor, în special pe “coitus interruptus” si abstinenta periodica, cele mai putin eficiente tactici. Între 71% si 90% dintre sarcinile nedorite sfârsesc prin avort, indicând faptul ca femeile sunt puternic motivate sa evite o nastere neplanificata. Astfel, zeci de mii de românce vin sa faca o întrerupere de sarcina. Cele care au o situatie financiara buna platesc între 130 si 300 RON pentru a efectua avortul în conditiile decente, oferite de clinicile particulare. Desi prezervativele sunt vândute la fiecare chiosc, iar contraceptivele hormonale se gasesc în toate farmaciile, multe femei îsi risca viata apelând la avort.

România se pensioneaza odata cu “decreteii”
 
În 1992 sporul natural devine negativ, înregistreaza o cota minima de 2,5% în 1996, dupa care creste, mentinându-se însa negativ. Cel mai mare deficit se gaseste în Oltenia, Banat si Crisana. Conform datelor Green Paper, se preconizeaza ca România va avea o crestere negativa a populatiei de 11% în 2030. Problema dependentei cetatenilor în vârsta va aparea dupa deceniul trei al secolului XXI, când se vor pensiona „decreteii“ nascuti pâna în ‘70. Conferentiarul dr. Cornelia Muresan afirma: „România trece printr-o perioada de bonus demografic, populatia între 15 si 64 de ani fiind în crestere”. Pe de alta parte, prof. univ. dr. Vasile Ghetau sustine urmatoarele: „Viitorul demografic al României se afla în nivelul natalitatii si numai redresarea acesteia poate avea efecte pozitive si de durata“.

Trendurile europene sunt îmbatrânirea si scderea natalitatii

Rezultatele ultimului raport ONU si ale studiului Green Paper elaborat de cercetatorii europeni arata o diminuare demografica fara precedent. Înca din 2003, fertilitatea europeana a scazut la 1,48, mult sub rata de 2,1 copii la o femeie, necesara pentru a o compensa pe cea a mortalitatii si pentru a mentine un numar constant de cetateni. Italia este tara cea mai periclitata, putând pierde 28% din populatie între 1995 si 2050. Numarul europenilor va descreste din 2025 în 2030 cu un milion. Declinul demografic al vechiului continent e evident: în 1995, europenii depaseau americanii cu 105 milioane. Singura modalitate de remediere a declinului demografic este migratia. Pentru ca Europa sa depaseasca aceasta problema, e nevoie ca numarul anual al celor care se stabilesc aici sa se dubleze. În fine, rata fertilitatii ar putea creste în deceniile viitoare, dar expertii sunt de parere ca nu va fi de ajuns pentru a compensa pierderile de pâna acum. Desi România nu poseda politici declarat pronataliste, se încearca stimularea reproducerii la fel ca în Occident: prin oferirea unor motivatii financiare. Scaderea natalitatii nu este o surpriza pentru specialisti, ea mentinându-se la niveluri similare cu cele din tarile UE. Aici, ca si acolo, redresarea unui trend demografic în scadere se poate face si prin stimularea reproducerii. În fostele tari comuniste, cetatenii opun rezistenta politicilor pronataliste, asa ca mijloacele de persuasiune la care recurge statul sunt, de obicei, de natura economica. Rodica Nanu, secretar stiintific la Institutul Mama si Copilul „Alfred Russescu“, considera ca un alt aspect al stimularii reproducerii este flexibilizarea programului de lucru cu ajutorul concediilor, în privinta carora România este foarte generoasa.