Un fals grosolan, cu coadă de peşte, face valuri pe reţelele de socializare.
Avem o veste bună pentru turiştii români care își fac vacanțele în Bulgaria: Nu e nevoie să meargă la Sozopol, lângă Burgas, pentru a căuta sirena despre care Facebook-ul şi presa din România vorbesc în această perioadă. Ceea ce e prezentat ca fiind „o descoperire uluitoare” este, de fapt, doar cea mai recentă păcăleală pseudo-ştiinţifică propagată pe internet.
Un articol de Răzvan PETRE
Imaginile cu aşa-numitele schelete de sirenă sunt trucaje, ba chiar unele de proastă calitate. Mergând pe firul poveştii, am găsit sursa acelor fotografii – un site dedicat artiştilor în foto-editare, profesionişti sau amatori. Pozelor li s-a adăugat un text scurt, ce plasează „descoperirea” în Bulgaria şi o pun în legătură cu un arheolog cunoscut din această ţară, iar astfel „ambalate” au fost aruncate pe internet, pentru a genera Like-uri, citiri şi bani din afişarea reclamelor.
Nu este prima dată când sirenele ţin capul de afiş. În ultimii ani au fost circulate pe net fotografii cu o creatură ciudată, cu trup de sirenă şi cap de extraterestru, despre care se spunea că ar fi eşuat pe o plajă din Malaezia. „Sirena” era de fapt creaţia unui sculptor nonconformist, care foloseşte asemenea trucuri pentru a creşte valoarea de piaţă a lucrărilor sale.
Scheletul sirenei are o vechime de… doi ani
Conform păcălelii circulate pe internet, profesorul bulgar B. Dimitrov ar fi descoperit scheletul unei sirene cu ocazia unor săpături efectuate pe coasta Mării Negre, în apropierea oraşului Burgas. În continuare, ni se spune că cercetările au arătat că el ar avea o vechime de 8.000 de ani.
În realitate, vârsta „specimenului” este mult mai mică – ceva mai puţin de doi ani. Atunci a apărut prima oară scheletul asociat cu Dimitrov. Şi nu în urma unor săpături arheologice, ci în urma editării unei fotografii. Aceasta a fost realizată de un artist fotograf, fără intenţia de a păcăli pe cineva, ci doar pentru participarea la un concurs de editare foto din mai 2003.
În 2012, fotografia a reapărut pe Facebook (alături de numele lui Dimitrov), fiind însoţită de altă creaţie a foto-editorilor, care avea aceeşi temă – un schelet de sirenă. În mediul globalizat al site-urilor de socializare, poza a trecut de la un internaut la altul şi aşa mai departe, căpătând, datorită principiului „telefonul fără fir”, o aură de ştire senzaţională, dar cât se poate de reală. În 2014, sirena Photoshop a ajuns, în sfârşit, în România. În câteva zile, ea a făcut saltul de la Facebook, direct în paginile ziarelor şi în jurnalul principalelor televiziuni.
Somnul „National Geographic” naşte monştri
De vină pentru resuscitarea mitului sirenelor este canalul National Geographic (NG). Pe fondul proliferării documentarelor ce includ dramatizări ale evenimentelor istorice, NG a achiziţionat şi difuzat în 2012 un program referitor la descoperirea unui cadavru de sirenă, aruncat de valuri pe o plajă din SUA. „Documentarul” conţinea cadre neclare, recuzită impresionantă şi numeroase efecte vizuale. Exceptând un mesaj scris cu litere micuţe la începutul programului, spectatorii nu erau avertizaţi asupra faptului că totul era o operă de ficţiune şi că biologii, oceanografii şi martorii oculari ce apăreau în film erau, de fapt, actori. Deşi şmecheria NG a fost demascată prompt de către biologi şi arheologi, mulţi dintre cei care au vizionat documentarul au crezut că povestea a fost reală. Ce naiba – doar fusese difuzată de National Geographic!
O adevărată nebunie a cuprins publicul american, mult mai dispus acum să creadă în poveştile cu sirene. Cu această ocazie, fotografiile cu schelete au făcut tranziţia din paginile site-urilor de editare foto, direct pe Facebook.
Două trucaje de proastă calitate
O primă problemă a ştirii referitoare la descoperirea din Bulgaria este aceea că, deşi ea vorbeşte de un singur schelet, în fotografii apar două seturi de oase, radical diferite. În prima fugurează partea superioară a unui schelet uman, căruia, conform celor care au comentat fotografia pe internet, pare că i s-a înfipt un peşte în fund. În a doua fotografie, rămăşiţele umane sunt completate estetic de o coadă de sirenă perfect conservată. Din păcate, fotografia îl include, în partea stângă, pe presupusul descoperitor, prof. Dimitrov, care stă pe vine. Se creează astfel o contradicţie ce sfidează legile fizicii – fie scheletul a fost descoperit într-un perete, fie a fost găsit în săpătură, iar Dimitrov, care apare la un unghi 90 de grade, are capacitatea de a merge pe pereţi. 
Ambele fotografii originale aveau în colţul din stânga jos sigla worth1000. În prima, aceasta a fost eliminată prin decupare, iar în a doua a fost suprapusă peste siglă imaginea prof. Dimitrov.
Bulgaria era Irlanda, iar Bozidar era Bojidar
Ambele fotografii, în varianta originală (care nu îl includea pe prof. Dimitrov), au apărut pe site-ul worth1000.com. Autorii au realizat trucajele pentru a putea participa la un concurs de editare foto organizat de acest site. Scheletul cu peştele înfipt în fund a luat locul 6 în anul 2003, iar scheletul realist a prins locul 3 în 2012. Ca sursă au fost folosite două fotografii, reprezentând oseminte dezgropate de arheologi în Anglia, respectiv Irlanda.
Povestea sirenelor bulgăreşti are şi o notă tipic românească. Cel care a tradus „ştirea” pentru Facebookul românesc l-a botezat pe profesor Bozidar, deşi numele său adevărat e Bojidar. Aşa ne dăm seama şi de faptul că farsa a fost preluată din America sau Anglia. În engleză, Bojidar s-ar citi „bogidar”, motiv pentru care numele profesorului a fost tradus pe Facebook şi site-urile din SUA ca Bozhidar. Dacă „ştirea” ar fi fost preluată dintr-o sursă de limbă bulgară, această eroare nu ar fi fost posibilă, iar numele său ar fi fost scris corect, cu J în loc de Z.
Dimitrov şi-o cere
Apariţia profesorului Bojidar Dimitrov în povestea scheletelor de sirene nu este întâmplătoare. Acesta este un personaj foarte pitoresc – colaborator demascat al Securităţii bulgăreşti, politician socialist, fost ministru şi actual şef de muzeu, Dimitrov a anunţat de-a lungul timpului mai multe descoperiri senzaţionale, dar nu foarte reale. Lui i s-au atribuit descoperirea arcei lui Noe (în realitate – o ambarcaţiune banală), sau a oaselor Sfântului Ioan Botezătorul. Dimitrov a făcut de-a lungul timpului multe declaraţii deplasate şi a fost acuzat de manipularea adevărului ştiinţific. Teoriile sale uneori fantasmagorice au fost amplificate de agenţia de presă a statului bulgar, fără ca acest fapt să determine desminţiri din partea lui Dimitrov.
La momentul când sirenele au revenit în prim-plan datorită National Geographic, Dimitrov era deja pe val, cu o altă descoperire senzaţională. El anunţase cu surle şi trâmbiţe deshumarea, la Sozopol, a două schelete de… vampiri! În realitate, este vorba de două schelete normale, printre oasele cărora ar fi fost descoperite urme de fier, ceea ce ar indica, în opinia lui Dimitrov, că defuncţilor le fuseseră înfipţi pari de fier în piept, pentru a nu se întoarce din morţi. De aici şi până la a-i eticheta pe respectivii ca fiind vampiri a fost doar un pas.
Aşadar, apariţia lui Dimitrov alături de un schelet de sirenă a părut ceva normal, de vreme ce, în urmă cu două săptămâni se trăsese în poză cu scheletele a ceea ce el a numit „doi vampiri”. Autorii farsei au păstrat Bulgaria, Sozopol şi pe Dimitrov, dar au înlocuit vampirii cu o mică sirenă.
O dezinformare scumpă
Toată nebunia iscată în jurul sirenelor a adus mulţi bani celor care au ştiut să profite. Încă din 2006, pe internet au circulat fotografii cu o presupusă sirenă/extraterestru, eşuată pe o plajă din Malaezia şi descoperită de un pescar. Povestea mergea mai departe, spunându-se că autorităţile au confiscat cadavrul şi au interzis publicarea fotografiilor legate de subiect. În realitate, atât sirena cât şi ştirea erau false. Creatura cu coadă de peşte şi cap de extraterestru era, de fapt, o sculptură a unui artist nonconformist, pe numele său Juan Cabana. Povestea cu sirena eşuată în Malaezia a ridicat cota sculpturii, pe care Cabana a reuşit să o vândă ulterior pe Ebay cu 1.550 de dolari. În 2011, artistul a recidivat, postând pe YouTube două filmări cu o altă creaţie, o „sirenă” completă cu coadă de peşte, cap de femeie şi sânii de rigoare, eşuată, de data aceasta, pe o plajă din Florida.
Deşi la prima vedere e doar o glumă, şi sirena bulgărească a reuşit să aducă celor pricepuţi o căruţă de bani. Pe Facebook, ea a generat mii şi mii de like-uri şi repostări, iar în mass media a asigurat audienţă, citiri şi venituri proporţionale din publicitate. Indiferent dacă au luat sau nu în serios ştirea cu sirena de Sozopol, mai toate canalele mass media româneşti au preluat şi au dat mai departe povestea presupusei descoperiri a prof. Dimitrov.
