Militarii de carieră susţin că au pierdut „pariul pe reformă”, iar o dată cu acesta şi onoarea şi patria
Constituit în perioada 1 octombrie 2008 – 15 martie 2009, Sindicatul cadrelor militare disponibilizate este o organizaţie sindicală conformă Art. 40 din Constituţia României, Legii 54/2003 şi Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Acest sindicat grupează militarii disponibilizaţi cu sau fără drept de pensie anticipată, militari în rezervă având încă drept şi capacitate de muncă în conformitate cu legislaţia internă şi europeană, cu pensie penalizată sau întreagă indiferent de structura sistemului naţional de apărare din care au făcut parte. Considerându-se antamaţi de intenţiile politicienilor din Guvernul României, membrii acestui sindicat, prin preşedintele acestuia în persoana colonelului în rezervă Mircea Dogaru, au luat poziţie în ceea ce priveşte actualul control, considerat total nesănătos, al societăţii civile asupra armatei.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
În acest context, SCMD avertizează că nu mai acceptă să se decidă în România „nimic de noi, fără noi şi în absenţa noastră”. În acest sens, liderii sindicatului au atenţionat în scris Legislativul, Guvernul şi Preşedinţia, că vor chema în justiţie pe toţi cei vinovaţi de punerea în discuţie a unor măsuri legale sau de organizarea de dezbateri publice pe teme de interes militar, prevăzute de Statutul Cadrelor Militare Disponibilizate, fără participarea reprezentanţilor categoriilor de militari vizaţi. Menţionăm că din acest sindicat fac parte militari din structurile MapN, MAI, MJ, MT, SRI, SIE, STS, SPP, SIPA, adică toţi cei care sunt sau au fost purtători ai unei uniforme şi au jurat credinţă Patriei.
Proiectul de Lege a sistemului unitar de pensii a aprins butoiul cu pulbere
În ultimii 20 de ani, limitându-se la vorbe goale de conţinut şi executarea ordinelor, neînţelegând faptul că „profesionalizarea” structurilor militare a însemnat, de fapt, invadarea acestora de către neprofesionişti, în scop spoliator şi urmărind exclusiv interese de partid, liderii militari consideră că
şi-au pierdut onoarea. În acest context, membrii SCMD declară că sunt ferm hotărâţi ca, făcându-şi datoria faţă de instituţia militară, să-şi facă datoria şi faţă de naţiune, recuperând pentru aceasta tot ceea ce s-a pierdut.
În contextul acestor obiective statutare, o delegaţie a Comitetului Director al SCMD a participat la sfărşitul lunii trecute la o dezbatere publică, la invitaţia Ministerului Muncii, dezbatere prezidată de către secretarul de stat Mihai Şeitan. În cadrul dezbaterii, SCMD a înaintat conducerii Ministerului Muncii un punct de vedere rezultat al sintezei legislaţiei în vigoare. Pentru SCMD, acea dezbatere nu a însemnat în final decât transformarea scopului iniţial al întâlnirii într-o ambiguă conferinţă de presă cu martori, o informare manipulatorie a organizatorilor. Cu toate acestea, reprezentanţii SCMD şi-au expus punctele de vedere, printre altele susţinând că în postura de profesionişti NATO în manipulare şi contracarare imagologică şi psihologică, resping tentativa de manipulare în scopul de a fi transformaţi în complici la încălcarea Art. 41 din Constituţia României, care prevede că „dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liber.” Cu toate acestea, proiectul de lege al sistemului unitar de pensii nu face decât să mascheze strecurarea prin fraudă în „Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, a OUG nr.4/05.01.2009 şi a proiectului de lege pentru reglementarea sistemului de cumul de pensii cu veniturile salariale, chestiuni respinse iniţial de Curtea Constituţională. Ca argumente, cei din SCMD au informat Ministerul Muncii că, departe de a fi neruşinate, pensiile militare medii sunt echivalentul pensiilor civile de două puncte, dându-l ca exemplu pe fostul ministru al apărării, generalul Nicolae Spiroiu, care are o pensie militară de 2700 de lei. Potrivit datelor oficiale, 81% din pensiile din România (3,9 milioane de persoane) sunt sub 1000 de lei lunar, 18,1% sunt între 1000 şi 2000 de lei şi doar 0,9% ar fi cele considerate „neruşinate”, adică 44.000 de parlamentari, judecători, funcţionari guvernamentali, ofiţeri superiori, ar avea pensii de peste 2000 de lei lunar.
