Cinstea si corectitudinea copilului se formeaza atât în primii cei sapte ani de viata, în sânul familiei, urmând ca acesta sa învete restul de pe bancile scolii. Modelul clasic al primelor semne alterare ale acestor doua caracteristici socio-comportamentale este binecunoscut fiecaruia dintre noi. Costel, care da tema pentru acasa în schimbul unei acadele, si Alinuta, care îsi da pachetelul cu mâncare pentru a fi lasata sa copieze de la colega de banca, sunt cazuri de la care ar fi trebuit pornita strategia anticoruptie în învatamânt.
Un articol de STEFAN KOSTOFF
În învatamântul românesc, unitatea de masura a spagii nu mai e de mult acadeaua, ci RON-ul, dolarul,sau euro. Uniunea Studentilor din România a întocmit anul trecut un top al spagilor date în sesiunea de examene, care arata ca, la Medicina, se platesc între 200 si 1.500 de dolari pentru a promova un examen, la universitatile tehnice se dau între 150 si 500 de dolari, iar la cele cu profil umanist se cotizeaza cu sume de pâna la 300 de dolari. Metode mai „umane”de dat si de luat spaga, cum ar fi sa cumperi cursuri litografiate sau carti (de cele mai dese ori plagiate) ca sa iei examenul si metode mai directe: întreaga grupa strânge banii, iar seful de grupa intermediaza spaga sunt deja clasice. Dar deja aici vorbim de un sistem al spagii deja avansat, sistem format înca de pe bancile scolii generale sau ale liceului. Puse cap la cap, aceste tare nu fac decât sa demonstreze proasta calitate a învatamântului românesc, institutiile de învatamânt devenind de fapt precursorii si pepinierele coruptilor de azi si de mâine.
Taxa pentru promovare
Taxa pentru promovare
Joi 25 ianuarie 2007. La Colegiul Tehnic de Marina „Alexandru Ioan Cuza” din Constanta este organizata o sedinta cu parintii elevilor claselor a XI-a. Tema de baza a întâlnirii nu a fost, dupa câte se credea, discutarea rezultatelor la învatatura, ci cum sa se trânga mai repede banii pentru fondul scolii si fondul claselor. Moderatorul sedintei a fost chiar directorul colegiului, profesorul Constantin Fulina. Alaturi de acesta se afla si una din dirigintele claselor de liceeni, Omer Sevinci. „Publicul” era format din aproximativ 20 de parinti.Fara sa stea prea mult pe gânduri, directorul Fulina a trecut repede de la o scurta prezentare a situatiei la învatatura a elevilor, la tema principala a discutiei, si anume –fondurile scolii si ale claselor. Pentru bugetul scolii, directorul a impus si o serie de amenzi celor care sunt prinsi ca fumeaza sau ca au absente. Astfel, pentru fiecare abatere de genul acesta elevii sunt obligati sa plateasca câte 50 de RON. În opinia lui Fulina, acesti bani au caracter de sponsorizare si celui care plateste i sa da un soi de chitanta care, vezi Doamne, ar legaliza cu ceva acest lucru. Deci elevii nu fac decât sa ofere printr-un gest caritabil, o suma frumusica ca sponsorizare si în nici un caz nu ar plati vreo contraventie.
Bagata la înaintare de director, Asociatia Comitetelor de Parinti din colegiul amintit, a fost paravanul dupa care directorul Fulina s-a ascuns în momentul în care a solicitat strângerea mai rapida a fondului scolii. Asta însemnând câte 40 de RON de fiecare copil pe an. Fondul clasei este de 10 RON pe an. Dorind sa încurajeze „cheta”, acelasi director a dat ca exemplu cazul unui elev cu rezultate foarte slabe la învatatura, care în urma unei „sponsorizari chitantate” în valoare de 25 de milioane de lei vechi, a fost promovat si a si terminat cu bine cursurile colegiului. Altfel spus, cei care sponsorizeaza consistent pot sa nu mai treaca pe la scoala, ca oricum vor fi promovati. Acest aspect i-a intrigat peste masura pe unii parinti aflati prezenti la sedinta respectiva. Mai ales ca unii dintre acestia chiar nu au o situatie materiala atât de strâlucita încât sa poata suporta nici macar taxa pentru fondul scolii sau al clasei. Aluzia directorului referitoare la taxa de promovare a elevilor tâmpiti cu parinti cu dare de mâna, a deranjat în aceeasi masura, fapt care a fost observat la un moment dat pe chipurile parintilor. Acest lucru l-a determinat pe director sa sesizeze gafa facuta, declarând ulterior ca „ adevarul este ca nu am procedat bine ca m-am bagat si eu”. Aceste aluzii perverse nu au facut decât sa umple paharul nemultumirii multor parinti aflati de fata, mai ales ca unii dintre acesti au încercat sa protesteze si împotriva faptului ca plata fodului clasei este impusa si conditioneaza astfel semnarea de catre diriginti a carnetelor de cecuri pentru alocatiile elevilor. Altfel spus, daca nu platesti fondul clasei nu vezi alocatia.
Si la ce folosesc acesti bani strânsi de scoala? Chipurile pentru cheltuieli de întretinere, reparatii mobilier, etc. Si asta în contextul în care Ministerul Învatamântului a alocat sume record în ultimii doi ani exclusiv pentru aceste lucruri.
Bagata la înaintare de director, Asociatia Comitetelor de Parinti din colegiul amintit, a fost paravanul dupa care directorul Fulina s-a ascuns în momentul în care a solicitat strângerea mai rapida a fondului scolii. Asta însemnând câte 40 de RON de fiecare copil pe an. Fondul clasei este de 10 RON pe an. Dorind sa încurajeze „cheta”, acelasi director a dat ca exemplu cazul unui elev cu rezultate foarte slabe la învatatura, care în urma unei „sponsorizari chitantate” în valoare de 25 de milioane de lei vechi, a fost promovat si a si terminat cu bine cursurile colegiului. Altfel spus, cei care sponsorizeaza consistent pot sa nu mai treaca pe la scoala, ca oricum vor fi promovati. Acest aspect i-a intrigat peste masura pe unii parinti aflati prezenti la sedinta respectiva. Mai ales ca unii dintre acestia chiar nu au o situatie materiala atât de strâlucita încât sa poata suporta nici macar taxa pentru fondul scolii sau al clasei. Aluzia directorului referitoare la taxa de promovare a elevilor tâmpiti cu parinti cu dare de mâna, a deranjat în aceeasi masura, fapt care a fost observat la un moment dat pe chipurile parintilor. Acest lucru l-a determinat pe director sa sesizeze gafa facuta, declarând ulterior ca „ adevarul este ca nu am procedat bine ca m-am bagat si eu”. Aceste aluzii perverse nu au facut decât sa umple paharul nemultumirii multor parinti aflati de fata, mai ales ca unii dintre acesti au încercat sa protesteze si împotriva faptului ca plata fodului clasei este impusa si conditioneaza astfel semnarea de catre diriginti a carnetelor de cecuri pentru alocatiile elevilor. Altfel spus, daca nu platesti fondul clasei nu vezi alocatia.
Si la ce folosesc acesti bani strânsi de scoala? Chipurile pentru cheltuieli de întretinere, reparatii mobilier, etc. Si asta în contextul în care Ministerul Învatamântului a alocat sume record în ultimii doi ani exclusiv pentru aceste lucruri.
