Exclusiv

Șansele României la Eurovision, spulberate din cauza manevrelor din TVR

Prestația României la Eurovision 2014 a fost una jenantă. Nu am reușit să ne clasăm în Top 10 și nici măcar să strângem voturi de la aliaţii tradiţionali din Balcani. Toate acestea au fost posibile datorită unei strategii cel puțin bizare a TVR. Televiziunea de stat nu a avut fonduri pentru videoclip, promovare, sau măcar pentru deplasarea în Danemarca, iar acest lucru a fost ținut secret până pe ultima sută de metri.

Un articol de Răzvan PETRE

Deși putea să își scoată cheltuielile din publicitate și sponsorizări, TVR a preferat să solicite și să acceseze o linie de finanțare de la guvernul României. Pe fondul acestor manevre, Ovi şi Paula s-au promovat prin cluburile din Botoșani și Craiova, iar guvernul Ponta a decontat mii de euro pentru un „selfie” la Copenhaga. Singurul câștigător din această poveste a fost TVR, care a încasat sponsorizarea generoasă de la guvern și care și-a acontat un rating generos (și câștigurile din publicitate aferente), fără să fi investit un leu în participarea la Eurovision 2014. (sursa foto – Facebook TVR)

Promovare zero – punctaj zero

În timp ce reprezentantul Austriei – Conchita Wurst – zburda de-a lungul şi de-a latul Europei pentru a se promova și a aduna voturi, Ovi şi Paula se autopromovau prin săli de spectacol din România. La spartul târgului, cu două săptămâni înainte de concurs, guvernul României a oferit o sponsorizare de „până la 60.000 de euro” pentru participarea la Eurovision. Deşi suma exactă nu a fost divulgată, gestul a fost anunţat triumfalist, ca o mare realizare a Epocii Victor Ponta, menţionându-se că aceasta este o premieră şi că finanţarea urma să acopere de la costurile de deplasare ale artiştilor, la realizarea unui videoclip şi promovarea cântecului. Cum şi în alţi ani reprezentaţii României au avut videoclip şi au reuşit să ajungă la concurs, singura premieră este aceea că anul acesta TVR-ul este falit, dă afară angajaţi şi a solicitat ajutorul Guvernului Ponta, care a intervenit şi a salvat onoarea Patriei (Ura!). Cum ajutorul financiar a fost prea mic şi a venit prea târziu, promovarea cântecului a fost însă egală cu zero barat.
Aceasta s-a produs prin diferite cluburi din Bucureşti, Craiova, Botoşani – o desfăşurare de forţe inutilă, prin care cei doi artişti au făcut poate câţiva bănuţi, dar nu au câştigat niciun vot, pentru că din ţară nu se poate vota România. Într-o declaraţie ciudată, Ovi spunea, cu 7 zile înainte de concurs, că promovarea cântecului va fi una agresivă „în următoarele două săptămâni”. În plus, el admitea că aceasta se va desfăşura în mediul online. În realitate, însă, chiar și promovarea online a lipsit cu desăvârșire, în condițiile în care videoclipul piesei a fost gata abia cu o zi înainte de plecarea artiștilor din țară. Rezultatele acestei strategii dezastruoase s-au văzut la momentul votului. Țări ca Armenia și Grecia, țări aliate, care ne-au punctat foarte bine de fiecare dată, de data asta ne-au dat 0 puncte. Grecia ne-a susținut puternic în fiecare an, fiind până anul acesta pe primul loc ca număr de puncte date României (106 puncte), cu 10 mai mult decât ne-a dat până în 2013 Moldova. Ucraina ne-a dat 0 puncte, iar Azerbaijan, care altă dată ne puncta consistent, ne-a acordat 1 punct, din inerție. Pe fondul promovării zero și a lipsei măcar a unui videoclip, până în preziua concursului, ne-au punctat prost până și țările în care numărul imigranților români ne asigura altădată un scor confortabil. Franța și Marea Britanie ne-au dat fix 0 puncte, față de 5 – cât ne-au dat împreună anul trecut, sau 10 – cât ne-au dat în 2010, când au concurat tot Ovi și Paula. Portugalia ne-a dat doar un punct, iar Spania și Italia 8, respectiv 5 puncte. A funcționat doar alianța cu Malta și Israel, care ne-au dat câte 8 puncte fiecare, plus cea cu Moldova (12 puncte). Până și Norvegia – țara în care Ovidiu Cernăuțeanu trăiește și lucrează sub numele conspirativ Ovi Jacobsen – ne-a dat doar 4 puncte, față de 10, la precedenta participare a lui Ovi.
Dacă eliminăm din cele 72 de puncte pe cele primite de la țările cu imigranți români și de la cele care ne votează pe bază de reciprocitate (Moldova, Malta, Israel), rămânem cu doar 16 puncte (de la Irlanda, Austria, Belarus). Deci cei 60.000 de euro au fost tocați de pomană.
Mă rog, nu chiar de pomană, dacă luăm în considerare că premierul Ponta s-a deplasat și el la Copenhaga, rezultatul fiind o ședință foto cu Ovi, Paula și patru copii remarcați la un concurs de muzică organizat de Antena 1. Dacă nu s-ar fi făcut acea alocare de fonduri, delegația de artiști ar fi rămas acasă, iar premierul ar fi trebuit să se mulțumească cu un selfie, sau cu o poză alături de cântăreața cu barbă…

Matematica Eurovision

Lipsa promovării poate fi privită și în altă notă – Intenția ca România să participe, dar să nu aibă nicio șansă de a câștiga.
Pentru televiziunile de stat care participă, Eurovision e o afacere bună – cu investiții de cca. 100.000 de euro, ele trimit un artist în concurs și primesc la schimb dreptul de a retransmite semifinala, finala, repetiții și alte programe. Asta înseamnă 6-9 ore de program de divertisment prime-time, cu costuri medii sub 15.000 de euro/oră, ceea ce e fantastic.
Telespectatorii se înghesuie să urmărească aceste evenimente, în speranța că reprezentantul țării lor va câștiga. Audiența e mare, iar încasările din publicitate – uriașe. Câștigarea concursului și “onoarea” de a organiza următoarea ediție e cu totul altă socoteală: Deși tara organizatoare poate să iasă pe plus (în special din turismul generat de eveniment), televiziunea organizatoare nu reușește aproape niciodată să recupereze investiția (15-30 de milioane de euro) doar din bilete, publicitate și drepturi de retransmisie. Suedia, care era creditată cu șanse bune anul acesta, a anunțat, prin vocea directorului general al televiziunii publice, că nu își poate permite să câștige și să fie din nou gazdă, la doar doi ani de la precedenta victorie, din cauza pierderilor financiare. Austria și Olanda, pe de altă parte, s-au declarat interesate de victorie, iar rezultatul s-a văzut la vot.

România pierde – TVR câștigă

În cazul TVR, șmecheria a fost dublă: Mai întâi, ei s-au plâns că nu au bani de Eurovision, asta deși videoclipul îl puteau face în regie proprie, cu cameramanii, regizorii și monteurii cărora TVR oricum le plătește salariu. Iar costurile de deplasare dus-întors și cazare la Copenhaga, care se puteau încadra lejer în 10-20.000 de euro, se recuperează, la o audiență de 1 milion de telespectatori, din maxim 5 minute de publicitate. Deci TVR ar fi putut să își recupereze lejer investiția, dar a preferat să se declare falit și să ceara ajutor guvernamental de urgență.
Aici intervine guvernul, cu o sponsorizare de maxim 60.000 de euro. Despre care nu știm cum s-au cheltuit, pentru că șefa delegației TVR, Liana Stanciu, a refuzat să comenteze aspectele financiare, la conferința de presă ce a precedat plecarea artiștilor în Danemarca. Având în vedere că de participarea României la concurs se ocupă exclusiv televiziunea de stat, este extrem de probabil ca banii să fi trecut tot prin conturile TVR.
În faza a doua a operațiunii, TVR a mers la Copenhaga pe spezele Guvernului, dar în profit propriu. Televiziunea a transmis semifinala, finala, plus alte programe și știri. În promo-ul Eurovision, accentul a fost pus nu pe promovarea artiștilor, ci pe programele postului. Clipul de promovare, intitulat „Susține România la Eurovision” era de fapt unul de susținere a ratingului televiziunii publice, făcând reclamă inclusiv semifinalei în care România nu era prezentă (accesează clipul aici aici – https://www.youtube.com/watch?v=sVkq8JD2uMs&feature=youtu.be). Evenimentul a fost de departe cel mai mare generator de audiență pentru TVR, anul acesta. Ori veniturile de publicitate sunt acordate de companii și agenții în baza așa-numitelor puncte de audiență. Deci TVR a reușit performanța de a maximiza ratingul și implicit veniturile din publicitate, fără a investi un leu.

TVR și-a dorit mai mult înfrângerea

Modul în care TVR a condus campania pentru Eurovision ridică numeroase semne de întrebare. Mai întâi, problema lipsei de fonduri exista încă din decembrie 2013. Atunci, însă, se vorbea despre lipsa banilor pentru a realiza preselecția națională. Cum-necum, Consiliul de Administrație a reușit să găsească cele 100-200.000 de euro necesare pentru a realiza preselecția, care a avut loc sub forma unui program de divertisment, în februarie 2014. Așadar, pentru concursul național s-au găsit bani (mulți), dar pentru promovare și deplasare la Copenhaga nu au mai fost fonduri (mai puține).
De vreme ce problema lipsei de fonduri exista de anul trecut, TVR ar fi putut opta pentru un concurs de dosare (așa cum a procedat Austria, de exemplu). În felul acesta, nu ar fi cheltuit niciun leu pentru preselecția națională, dar ar fi rămas cu suficienți bani pentru deplasare și promovare la Copenhaga.
Mai mult, lipsa bugetului nu a fost anunțată decât pe ultima sută de metri, cu o săptămână înainte de plecarea delegației în Danemarca, asta deși, așa cum arătam mai sus, ea era cunoscută la nivelul conducerii TVR de luni de zile.
Pentru a salva aparențele, a fost realizat un videoclip de promovare. Realizat pe fugă de Alex Ceaușu și firma sa, Ador Media, acesta a fost disponibil abia în 27 aprilie 2014, când nu mai putea ajuta cu nimic.
Fără fonduri, promovarea reprezentanților României a fost nulă. Ovi și Paula Seling au intrat în acest joc, pentru că nu s-au plâns deloc de situația creată de TVR. În plus, ei nu s-au promovat nici măcar în Norvegia – țară în care Ovi trăiește și unde el a organizat în 2010 un eficient turneu, folosind din plin relațiile pe care le are în mediile artistice norvegiene.
După ce concursul Eurovision 2014 s-a terminat cu România în partea a doua a clasamentului, oamenii din TVR și-au manifestat, pe pagina de Facebook a televiziunii, bucuria produsă de acest rezultat. Din mesaj nu e foarte clar dacă TVR se bucură pentru că Ovi și Paula au reușit să obțină puncte deși nu au fost promovați, sau pentru că Ovi și Paula au reușit să nu câștige…

Eurovision 2014 – bani pentru partid?

Prima persoană care a tras un semnal de alarmă privind lipsa fondurilor pentru Eurovision a fost Ada Meseșan. Într-un interviu acordat ziare.com în noiembrie 2013, ea vorbea despre forțarea alocării „în procedură de urgență” a 270.000 de euro pentru transmiterea meciului Grecia-România, dar și despre manevrele prin care se încerca același lucru cu ocazia preselecției Eurovision 2014. Membră a Consiliului de Administrație al TVR (susținută de PDL), Meseșan declara că sumele solicitate în CA erau exagerate și că lansarea apelurilor de finanțare pe ultima sută de metri era o manevră care să ducă la atragerea unor sponsorizări de la firme private, pe motiv că TVR nu are bani și că ne facem de rușine în fața Europei. Conform declarațiilor ei, banii din sponsorizări ar fi urmat a fi direcționați către pușculița de partid a PSD. (sursa foto jos – Facebook TVR)

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top