Solidaritatea afaceriştilor „machedoni” a adus echipa la un pas de promovare
Cu ocazia aniversării a 20 de ani de existenţă, caravana Radio Constanţa a făcut un tur al comunelor dobrogene, într-una din săptămânile trecute poposind şi în localitatea Stejaru, din Tulcea. Timp de patru ore, despărţite doar de pauze publicitare şi dedicaţii muzicale, reprezentanţii comunei au avut ocazia să-şi prezinte tradiţiile, obiceiurile, specificul zonei, dar şi să vorbească despre principalele obstacole cu care se confruntă administraţia locală. Fără dar şi poate, cel mai interesant „episod” al discuţiei a fost cel în care invitaţii au vorbit despre echipa de fotbal a comunei. Săgeata Stejaru este emblema localităţii şi atât mândria localnicilor, cât şi a celor care s-au mutat din Stejaru, în oraşele Constanţa sau Tulcea.
Un articol de Andreea PAVEL
Vă invităm să citiţi în rândurile ce urmează cât din cunoscuta solidaritate a aromânilor a contribuit la propulsarea echipei Săgeata Stejaru la un pas de promovare şi cât de importantă este munca antrenorului, alături de seriozitatea şi dedicarea jucătorilor.
Antrenorul nu spune „hop” până nu trece promovarea
După cum spuneam, echipa de fotbal Săgeata Stejaru este un brand al comunei, iar la construirea acestuia un rol foarte important l-a avut şi Primăria Stejaru, reprezentantă de edilul Enache Dumitru. Stadionul a fost construit într-un timp record, de nici o lună şi jumătate, şi poate găzdui aproape 1000 de iubitori ai fotbalului. Principalul ideal al echipei Săgeata Stejaru este calificarea în Liga I de fotbal. O luptă importantă din acest „război” s-a purtat pe 17 aprilie a.c., atunci când Săgeata Stejaru a îngenuncheat Farul Constanţa. Scor: 3-0. Acest meci a propulsat echipa pe locul II. Însă nici jucătorii şi nici antrenorul nu se culcă pe-o ureche. Tehnicianul formaţiei tulcene, Aurel Şunda, a declarat pentru Gazeta Sportului următoarele: „Eu cred că am făcut un meci bun, împotriva unei echipe cu care ne batem la promovare. Mai este mult până acolo, dar într-adevăr, etapa aceasta noi am câştigat şi alţii nu au reuşit (Victoria Brăneşti, Sportul Studenţesc şi Concordia Chiajna au făcut egal, n.red.), însă am mai dat-o şi noi în bară, cu Snagovul, cu Sportul… Aşa că ar fi mai bine să ne gândim să ne concentrăm pentru a ne menţine pe un loc fruntaş şi să nu ne gândim încă de pe acum la promovare”, a declarat Aurel Şunda. Alin Paleacu, un membru important al lotului, consideră că Săgeata a ajuns până aici datorită eforturilor şi seriozităţii jucătorilor, şi, implicit, datorită jocului bun. Alin Paleacu a declarat că, alături de colegii săi, va juca până la capăt şi vor da tot ce au mai bun, în teren, pentru promovare.
Două echipe „de comună” în Liga I?
Primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache, a declarat, în cadrul emisiunii de la Radio Constanţa, că principala contracandidată a echipei Săgeata Stejaru este… Săgeata Stejaru: „Echipa poate să promoveze şi mi-aş dori să facă acest lucru alături de Victoria Brăneşti. Astfel, ar fi prima oară în istorie când trec două echipe ale unor comune, în Liga I”. Referitor la cheltuielile foarte mari necesare susţinerii unei echipe în Liga I, primarul a vorbit despre „fiii satului” care nu au uitat de unde au plecat şi care ar face orice sacrificiu pentru mândria lor şi a comunei: „Edin ce în ce mai greu să suţii o echipă de fotbal, dar ne-am propus să facem toate eforturile necesare să promovăm. Toţi acţionarii echipei sunt din Stejaru şi Vasile Alecsandri (un sat ce aparţine de comuna Stejaru, unde se află şi stadionul, n.red.), iar localnicii care au plecat de tineri din comună, pentru a dezvolta afaceri în ţară, acum s-au întors la locul natal şi susţin echipa, simbolul nostru. Aşa se face că în fiecare week-end când avem meciuri nici atmosfera încurajatoare, nici suporterii Săgeata nu lipsesc”, a conchis Enache Dumitru. Cea mai frumoasă amintire a acestuia este ziua de 15 septembrie 2008, atunci când Gheorghe Hagi a participat la un joc demonstrativ sub privirile a peste 3000 de oameni.
Localnicii din Stejaru confirmă mitul solidarităţii „machedonilor”
Majoritatea locuitorilor din comuna Stejaru este majoritar aromână. Aromânii, (sau „armânii”, cum îşi spun ei), sunt numiţi peiorativ „machedoni” şi, greşit, „macedoneni”. Puţini ştiu, chiar şi dintre aromâni, că aceştia reprezintă românii vechi, alături de istroromâni şi meglenoromâni, şi nicidecum nu sunt urmaşi ai lui Alexandru Macedon. Aromânii se împart la rândul lor, în funcţie de locul natal al strămoşilor, în mai multe „categorii”: virieni (sau avdiaţi), grămoşteni, cipani, fârşeroţi, bijduveni ş.a. Majoritatea aromânilor din Stejaru sunt bijduveni. Unul dintre miturile care se vehiculează despre aromâni este că sunt foarte uniţi. Comportamentul şi atitudinea bijduvenilor din Stejaru confirmă acest mit. Un altul este acela că aromânii se pricep foarte bine la afaceri şi scot bani şi din piatră seacă. Şi acest mit este confirmat de locuitorii comunei Stejaru. În general, „machedonii” se îmbogăţesc datorită coroborării spiritului afacerist înnăscut şi moştenit parcă genetic, încă de-acum sute de ani, cu moştenirea propriu-zisă: terenuri, oi, capre etc. Aşa se face că mulţi tineri din Stejaru şi-au lăsat casa părintească, s-au răspândit în întreaga ţară, au dezvoltat afaceri şi când au considerat că totul merge ca pe roate, afacerea este „pusă pe picioare” şi au destui bani încât să-şi poată ajuta rudele şi prietenii rămaşi în comună, s-au întors. Mulţi dintre ei locuiesc acum în Constanţa, dar în fiecare week-end revin la casa părintească din Stejaru, însoţiţi de nevastă şi copii. Aceştia sunt principalii susţinători, şi morali, şi financiari, ai echipei Săgeata Stejaru şi, în principal, datorită solidarităţii acestor „machedoni”, jucătorii sunt acum la un pas de promovare în Liga I. Vom reveni!
