Ca răspuns la sancțiunile impuse de SUA și UE companiilor apropiate Kremlinului, Rusia a declanșat o amplă acțiune de control a activităților companiei Mc Donald’s. Cum puterea de la Moscova nu are experiența sancțiunilor și a implementării lor, americanilor de la Mc Donald’s le-a fost servită „rețeta moldovenească” – blocarea activității economice în urma unui control de la Protecția Consumatorului. Rezultatul a fost închiderea a mai mult de zece locații ale gigantului fast food, printre care și – cu titlu simbolic – a primului restaurant Mc Donald’s deschis în Rusia. Această armă a mai folosită în trecut de administrația de la Moscova pentru a bloca importurile alimentare și pentru a pune presiune pe Moldova, Polonia și țările baltice.
Un articol de Răzvan PETRE
În căutare de ținte
Sancțiunile impuse de SUA și UE după anexarea Crimeei și implicarea Rusiei în conflictul din estul Ucrainei au vizat oamenii și companiile care au direct de câștigat din aceste agresiuni. Pe „lista neagră” au fost puse companii cu interese militare și economice în zonă, precum și toți oficialii guvernamentali ruși și separatiști. Singura excepție a fost Vladimir Putin, lăsat intenționat înafara sancțiunilor, pentru a se putea deplasa liber și pentru a putea participa la negocieri.
Sancțiunilor economice ale UE li s-a răspuns prin blocarea importurilor de alimente din Uniunea Europeană. Dar targetarea oficialilor de rang înalt și a companiilor apropiate Kremlinului a pus Rusia într-o poziție de șah-mat, pentru că puterea de la Moscova nu a putut lua măsuri „în oglindă”. Având o proastă reputație, Rusia nu a reușit să atragă investiții semnificative ale marilor companii americane și europene, sau interesul privat al liderilor nord-atlantici. În lipsa unor ținte serioase, Rusia a găsit una simbolică – lanțul de restaurante Mc Donald’s – considerat la nivel mondial ca fiind promotor al valorilor americane și al globalizării.
Șmecheriile de marketing fac Mc Donald’s vulnerabilă
Compania Mc Donald’s este una din cele mai profitabile din lume. Față de majoritatea firmelor de top, care înregistrază marje de 5-10%, Mc Donald’s declară profit anual de aproape 20%. În spatele acestui succes stă o rețetă de marketing ce îmbină metoda francizei cu cea a vânzărilor directe. În țările vestice, majoritatea restaurantelor Mc Donald’s sunt deținute de terți, iar compania-mamă stă deoparte și numără banii încasați din redevențe. În țările sărace, Mc Donald’s activează direct, construiește restaurante, angajează personal și vinde hamburgeri. În Europa de vest, majoritatea restaurantelor Mc Donald’s sunt francize. Cum treci de fosta „cortină de fier”, proporțiile se inversează. În România, de exemplu, 80-90% din restaurante sunt deținute de compania-mamă, și doar 3-4 sunt francize.
O explicație a acestui fenomen stă în faptul că în țările subdezvoltate giganții multinaționali beneficiază de tratament preferențial și își arată mușchii, îndoind regulile competiției și ale corectitudinii în marketing și societate. Angajații din țările blocului estic nu se organizează și nu se plâng de condițiile de muncă sau de salariile mici, la fel cum fac cei din vest. În plus, autoritățile închid ochii la derapajele Mc Donald’s în materie de reclamă, sau de respectare a normelor legale. De exemplu, în România, orice restaurant are obligația de a afișa gramajul în meniu. Nu și Mc Donald’s – care încalcă cu consecvență această prevedere și afișează reclame cu hamburgeri-monstru, care în realitate cântăresc 100-150 de grame. Orice alt restaurant al lua amenzi usturătoare pentru această practică, dar Mc Donald’s scapă de fiecare dată, fie pentru că Protecția Consumatorului se face că nu vede, fie pentru că orice amendă din partea statului e contestată prompt de armata de avocați ai gigantului fast-food. De asemenea, în țările mici, Mc Donald’s oferă consumatorilor cât mai puține informații despre produse, ba, mai mult, se folosește de reclame mincinoase (vezi reclama la „Cartofii de la Mc Donald’s, selectați manual”, pentru care compania a fost sancționată de OPC, la sesizarea ziarului Dezvăluiri).
Prin aceste practici mai puțin ortodoxe, Mc Donald’s realizează profituri fabuloase. Din statisticile oficiale, rezultă că circa 65% din veniturile companiei vin din restaurantele proprii, deși acestea reprezintă doar circa 17% din totalul locațiilor Mc Donald’s.
Cum majoritatea restaurantelor Mc Donald’s din Rusia nu sunt deținute de magnați ruși, ci de compania-mamă, acestea au devenit o țintă pentru regimul Putin. Inspectorii protecției consumatorului au luat la puricat o sută de locații și au închis, de la începutul lunii septembrie, o duzină de restaurante Mc Donald’s. Deși nu a afectat decât o mică parte din afacerea gigantului fast-food, acest șoc s-a propagat și către alte piețe, vânzările Mc Donald’s scăzând cu aproape 4% la nivelul Europei – mult sub cele mai pesimiste așteptări.
Vinul moldovenesc și porcul leton
Având o populație mare și un teritoriu extins, dar supus secetelor și gerului, Rusia este o importantă piață de desfacere a produselor agricole. De fiecare dată când Moscova vrea să transmită un mesaj altei țări, Putin scoate la înaintare Inspecția Sanitară și Protecția Consumatorului. Rețeta e una simplă – acești inspectori constată ceva în neregulă cu produsele importate, iar Kremlinul interzice importul respectivei mărfi, chiar dacă asta înseamnă privarea propriei populatii de anumite alimente, sau creșterea prețului produselor.
De fiecare dată când Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană, „sanitarii” ruși au descoperit că vinul (principala marfă de export a Rep. Moldova) din această țară are probleme, motiv pentru care a fost interzisă comercializarea lui.
O situație și mai penibilă este legată de importul în Rusia a cărnii de porc. În repetate rânduri, Moscova a interzis importul porcilor și al produselor obținute din carnea lor, din țările Baltice, Polonia și UE. Motivul oficial a fost acela că țările vizate au raportat depistarea în sălbăticie a unor porci mistreți purtători ai gripei porcine africane (GPA). Chiar dacă aceștia nu aveau nicio legătură cu porcii domestici care erau exportați în Rusia, puterea de la Moscova a sistat importul, pentru a da o lovitură fermierilor din zona Mării Baltice.
Ironia acestei măsuri este că mistreții purtători ai bolii GPA proveneau, cel mai probabil, tot din Rusia. În Rusia și Bielorusia această boală nu a fost eradicată. În schimb, acest lucru se întâmplase în Polonia și țările baltice, mistreții purtători ai bolii fiind capturați, de asemenea, aproape de granița cu Rusia. Și mai ironic este că, în timp ce pretind că protejează populația de o posibilă infectare cu gripă porcină prin interzicerea importurilor din UE, autoritățile de la Kremlin continuă să avizeze pozitiv carnea adusă din Bielorusia, sau din producție proprie. Asta deși – așa cum arătam mai sus – descoperirea porcilor sălbatici sau domestici infectați cu GPA este la ordinea zilei în Rusia și Bielorusia.
