Romania va trebui sa decida daca si in ce conditii va dori sa primeasca forta de munca de inalta calificare din tari din afara Uniunii EuropeneComisia Europeana lanseaza, la sfarsitul lunii octombrie, un pachet de masuri legislative referitoare la migratia fortei de munca din state terte catre State Membre ale Uniunii Europene.
Una din propuneri vizeaza acordarea de drepturi de sedere si munca pentru lucratorii de inalta calificare din tari terte pe teritoriul Statelor Membre ale Uniunii Europene. Aceasta se va face pe o perioada de doi ani, prin introducerea unui „blue card”, mai mult sau mai putin echivalent cu ‘green card-ul’ American.
Romania, in calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, va trebui sa formuleze o pozitie pe aceasta tema, pe care sa o prezinte in cadrul grupurilor de lucru si sa o sustina in Consiliu.
Astfel, la data de 03 octombrie 2007, a avut loc, la sediul Departamentului pentru Afaceri Europene, o reuniune inter-institutionala in scopul stabilirii unei…
Romania va trebui sa decida daca si in ce conditii va dori sa primeasca forta de munca de inalta calificare din tari din afara Uniunii EuropeneComisia Europeana lanseaza, la sfarsitul lunii octombrie, un pachet de masuri legislative referitoare la migratia fortei de munca din state terte catre State Membre ale Uniunii Europene.
Una din propuneri vizeaza acordarea de drepturi de sedere si munca pentru lucratorii de inalta calificare din tari terte pe teritoriul Statelor Membre ale Uniunii Europene. Aceasta se va face pe o perioada de doi ani, prin introducerea unui „blue card”, mai mult sau mai putin echivalent cu ‘green card-ul’ American.
Romania, in calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, va trebui sa formuleze o pozitie pe aceasta tema, pe care sa o prezinte in cadrul grupurilor de lucru si sa o sustina in Consiliu.
Astfel, la data de 03 octombrie 2007, a avut loc, la sediul Departamentului pentru Afaceri Europene, o reuniune inter-institutionala in scopul stabilirii unei orientari de principiu pe aceasta tema (avand in vedere ca propunerea Comisiei nu a fost inca lansata), urmand ca, in cazul aparitiei unor noi evolutii pe parcurs, sa aiba loc mai multe reuniuni pentru elaborarea pozitiei de vot a Romaniei. La reuniunea organizata de Departamentul pentru Afaceri Europene au participat reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor, Institutului National de Statistica, Comisiei Nationale de Prognoza.
In cadrul primei reuniuni, s-au analizat efectele pe termen mediu si lung pe care viitorul proiect de Directiva le-ar putea avea – in special eventualitatea ca acceptarea unui numar mare de imigranti sa determine dezechilibre pe piata muncii din Romania pe termen mediu si lung (5-10-15 ani). Au fost analizate si experientele unor State Membre vechi (ex. Olanda, Germania), care actualmente se confrunta cu probleme de somaj si de integrare a imigrantilor.
De asemenea, au fost discutate si aspecte referitoare la situatia de pe piata muncii din Romania, in special cele legate de necesitatile de pe piata muncii si migratia temporara a fortei de munca din Romania. Cu toate ca in prezent Romania se confrunta cu deficiente pe piata fortei de munca in anumite domenii (ex. constructii, textile), se are in vedere conturarea unei pozitii deschise dar prudente cu privire la migratia resortisantilor din statele terte in Romania (migratie controlata, conditionata).
In finalul reuniunii, participantii au convenit asupra unui calendar pentru informarea si consultarea patronatelor si sindicatelor, precum si efectuarea unei analize a situatiei existente pe piata muncii pe baza indicatorilor actuali.
De asemenea, vor fi evaluate prognozele existente privind necesarul de forta de munca in Romania pe termen mediu si lung si pe sectoare de activitate (pe baza datelor furnizate).
Intalnirile pe aceasta tema vor continua atat la nivel institutional, cat si cu partenerii sociali.
Informatii suplimentare despre viitoarea propunere a Comisiei:
Propunerea de Directiva va aparea pe fondul dublei provocari cu care se confrunta in prezent Uniunea Europeana: declinul demografic accentuat si dezvoltarea unei concurente din ce in ce mai acerbe in economia globala, in care Uniunea Europeana se doreste a fi un jucator important. In acest context, existenta unui numar suficient de lucratori de inalta calificare este necesara. Conform estimarilor Comisiei, Uniunea Europeana are in prezent nevoie de o majorare cu 20 de milioane a numarului de lucratori de inalta dar si de joasa calificare.
Dupa cum a anuntat Franco Frattini, Comisarul European pentru Justitie si Afaceri Interne la Lisabona la 13 Septembrie a.c., Blue Card-ul European va avea ca scop introducerea unor conditii mai flexibile si atractive de admitere si sedere pentru imigrantii de inalta calificare din tari din afara Uniunii Europene si va prezenta urmatoarele caracteristici:
– va introduce o procedura mai rapida de admitere a lucratorilor de inalta calificare din tari terte, bazata pe criterii comune in toate Statele Membre ale Uniunii Europene, criterii care se vor baza pe: existenta unui contract de munca si a calificarilor profesionale si existenta unui nivel de salarizare mai mare decat cel al salariilor minime la nivel national; cu toate acestea inca nu exista o acceptiune generala la nivelul Uniunii Europene a ceea ce presupune sintagma ‘imigranti de inalta calificare’;
– schema se va aplica si cetatenilor tarilor terte care sunt deja rezidenti intr-un Stat Membru al Uniunii Europene si care indeplinesc criteriile, inclusiv studentilor;
– va fi inclusa o schema specifica si pentru ‘tinerii profesionisti’;
– accesul la piata muncii de pe teritoriul unui Stat Membru al Uniunii Europene va fi limitata initial la o perioada de doi ani, care va putea fi reinnoita ulterior.
Viitoarea propunere de Directiva a iscat deja controverse in randul anumitor State Membre. Germania, de exemplu, tara care se confrunta cu o rata a somajului ridicata, a primit cu scepticism vestea aparitiei viitoarei propuneri a Comisiei. Anglia si Austria de asemenea au pronuntat rezerve.
