Curtea Europeană nu mai acceptă nici un compromis în domeniul biodiversităţii
Din cauză că oficialii români au dat dovadă de incompetenţă crasă în domeniul biodiversităţii, Comisia Europeană va acţiona România în instanţă. De la intrarea în vigoare a legislaţiei europene, ţara noastră a înregistrat progrese infime în desemnarea ariilor protejate pentru păsările sălbatice migratoare şi vulnerabile. În aceste condiţii, forurile europene pentru mediu au acuzat România de încălcarea directivelor UE în acest domeniu.
Un articol de Andreea PAVEL
Declaraţia lui Stavros Dimas, comisarul UE pentru Mediu face referire directă la situaţia României. Acesta a mărturisit într-o conferinţă de presă că dacă o singură ţară îşi neglijează obligaţiile faţă de conservarea păsărilor migratoare şi vulnerabile, întreagă Europă va avea de suferit. Aceasta este explicaţia comisarului Dimas în legătură cu importanţa respectării legislaţiei europene de către toate statele membre.
Cine verifică statele?
Statele membre sunt obligate să desemneze ca Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA) toate siturile identificate ca fiind cele mai potrivite pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, în temeiul Directivei de Păsări. Aceste desemnări trebuie să aibă la bază criterii ştiinţifice obiective şi verificabile. În momentul în care lipsesc informaţiile ştiinţifice necesare, forurile europene utilizează inventarele naţionale ale Ariilor de Importanţă Avifaunistică (AIA), întocmite de ONG-ul Birdlife International, prin partenerii naţionali. În cazul României este vorba de Societatea Ornitologică Română. Deşi, din punct de vedere juridic, nu are caracter obligatoriu, inventarul AIA are la bază criterii ştiinţifice recunoscute la nivel internaţional, valoarea acestuia fiind recunoscută deja de Curtea de Justiţie. Mai mult, în cazul în care nu există dovezi ştiinţifice echivalente, inventarul AIA reprezintă o referinţă valabilă pentru a aprecia dacă statele membre au clasificat un număr suficient, sau o suprafaţă suficientă de teritorii ca APSA.
SOR şi Asociaţia „Grupul Milvus” au desemnat în România 130 de AIA, iar cele două organizaţii au completat şi documentaţia necesară desemnării APSA, care a fost înaintată Guvernului român în octombrie 2006. Cu toate acestea, în octombrie 2007 Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României ca urmare a nedesemnării Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică. Din păcate, Comisia europeană nu a anulat procedura de infringement, deoarece HG 1284/2007, deşi desemnează APSA, acestea nu sunt suficiente, conform legislaţiei europene.
Din totalul de 130 de AIA, 21 au fost excluse prin desemnarea APSA, 38 incluse în totalitate, iar 71 incluse parţial. În acest fel doar 69,94% din suprafaţa AIA au fost desemnate ca APSA.
Cum a ajuns România la un pas de judecată?
Articolul 226 din Tratatul de Aderare conferă Comisiei Europene competenţa de a iniţia o acţiune în justiţie împotriva unui stat membru care nu şi-a respectat obligaţiile. În cazul în care se consideră că a avut loc o nerespectare a legislaţiei UE care justifică iniţierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar, Comisia transmite statului membru respectiv o scrisoare de somare (primul avertisment scris), solicitând acestuia să formuleze comentarii până la o anumită dată, de obicei în termen de două luni.
Ca urmare a răspunsului sau în absenţa unui răspuns din partea statului membru, Comisia poate decide să transmită un aviz motivat (ultimul avertisment scris) statului membru respectiv, în care se enunţă clar şi definitiv motivele pentru care se consideră că a avut loc o încălcare a legislaţiei UE şi se solicită statului membru să se conformeze într-o anumită perioadă de timp, de obicei în termen de două luni. În cazul în care statul membru nu se conformează avizului motivat, Comisia poate decide să înainteze cazul Curţii de Justiţie. În cazul în care Curtea de Justiţie stabileşte că a avut loc o încălcare a Tratatului, statul membru în cauză trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma. Articolul 228 din Tratat conferă Comisiei competenţa de a lua măsuri împotriva unui stat membru care nu respectă o hotărâre anterioară a Curţii Europene de Justiţie. De asemenea, articolul permite Comisiei să ceară Curţii impunerea de sancţiuni financiare statului membru în cauză.
Astfel, în cazul României, Comisia a trimis primul avertisment scris în luna octombrie a anului trecut, pe motiv că nu a fost desemnată, în termenul stabilit, nici o Arie de Protecţie Specială Avifaunistică. Deşi România a desemnat ulterior 108 APSA, 21 de zone identificate ca fiind Arii de Importanţă Avifaunistică (AIA) nu au fost desemnate. De asemenea, o serie de APSA sunt mai mici decât AIA corespunzătoare, ceea ce înseamnă că, în prezent, în APSA nu sunt incluse peste un milion de hectare identificate ca AIA. Prin urmare, iată cum oficialii responsabili în acest domeniu, din indolenţă sau incompetenţă au pus România într-o ipostază jenantă, obligând-o practic să ”migreze” în sala de judecată. Şi asta pentru că în urmă cu doar câteva zile, România a primit ultimul avertisment scris.
