COMUNICATE

Războiul icoanelor: ce spun părțile implicate

By Redacția Dezvăluiri

Posted on 10 octombrie 2018

Un profesor de filozofie din Buzau a generat un adevarat scandal în societatea româneasca în momentul în care a reclamat icoanele din scoli la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Emil Moise a fost audiat saptamâna trecuta în legatura cu petitia care acuza scolile si liceele din România ca accepta încalcarea drepturilor omului, permitând postarea în clase a simbolurilor religioase. E vorba în special de icoanele ortodoxe ce au fost duse în scoli de catre reprezentantii Bisericii, în cadrul unor actiuni sau, pur si simplu, de catre profesorii de religie. Moise considera ca aceste icoane reprezinta “O discriminare fata de copiii de alte confesiuni, dar si o amenintare la dreptul de libera constiinta si optiune religioasa“. Acuzatiile profesorului buzoian nu s-au oprit aici, el spunând ca în România este încalcat dreptul la libertatea de gândire a tuturor copiilor, scopul scolii fiind acela de a forma personalitati autonome, care, la majorat, sa poata alege fara a fi influentate, daca îsi pastreaza religia, devin atei sau trec la alta confesiune“.

Un articol de MIHAI RÃZVAN ROTARU

Colegiul Director al CNCD a solicitat Ministerului Educatiei si Cercetarii sa elaboreze norme interne privind prezenta simbolurilor religioase în scoli. În consecinta, MEdC a decis ca acest subiect sa fie supus dezbaterii în comisiile de învatamânt din Parlamentul României. Purtatorul de cuvânt al Patriarhiei a declarat ca Biserica Ortodoxa considera necesar ca decizia sa fie luata separat în fiecare scoala, de catre parinti si elevi.
DEYVALUIRI.RO a consultat mai multe parti implicate în aceasta disputa, încercând sa creioneze o imagine cât mai completa a subiectului.

Principiile religioase ale UE, similare cu cele ale URSS

(Parintele Maxim-staret al Catedralei Arhiepiscopale Constanta)
„Biserica respecta principiul egalitatii cultelor în fata legislatiei statului, dar nu trebuie sa uitam ca BOR este biserica majoritara si ca România are un anumit peisaj religios, de care trebuie sa se tina cont. Sa se exercite principiul majoritatii, si nu al minoritatii. Din pacate, observam ca este invers. Cred ca în acest caz este vorba de un fenomen iconoclast deghizat, caci icoana este marturia Întruparii Fiului lui Dumnezeu; icoana îl înfatiseaza pe Dumnezeu cu chip omenesc, Fiul cu cele doua firi, omeneasca si dumnezeiasca. Omul însusi este icoana lui Dumnezeu, Care a cinstit icoana Sa, facându-se om. Avem de-a face cu intentia de a se lovi în BOR, pentru ca autorii stiu ca ziua Bisericii noastre este Duminica Ortodoxiei, în care se sarbatoreste victoria cultului icoanelor în lupta cu iconoclasmul. Mai mult, icoana este o pecete identitara a Ortodoxiei. Icoana este semnul cel mai reprezentativ al Bisericii Ortodoxe. Asistam din nou, desi în libertate, la o reactie de tip comunist, prin care Biserica Ortodoxa, majoritara, este obligata sa îsi restrânga activitatea si manifestarea în societate doar la spatiul strict al bisericii.
Astfel, se pare ca UE si legislatia ei nu sunt decât o replica a fostului URSS. Anumite principii ale legislatiei UE sunt similare celor de tip comunist, caci comunistii au înlocuit pentru prima data credinta în Dumnezeu cu toleranta religioasa. De fapt, s-a urmarit eliminarea cu totul a religiei din constiintele oamenilor.
Daca institutiile statului vor decide scoaterea icoanelor din scoli, Biserica va cere probabil statului organizarea unui referendum pe aceasta tema sau va organiza, ca si în Grecia, proteste de strada împreuna cu credinciosii. Sa nu se uite faptul ca destul de multe tari membre ale UE au prevederi clare în legislatia lor, prin care apara interesele bisericii majoritare. În Marea Britanie regele este seful Bisericii. Biserica Suediei este biserica nationala. În Irlanda, ca si în Grecia, presedintele statului, împreuna cu membrii guvernului, jura credinta poporului, în numele Sfintei Treimi. Aceste state protejeaza specificul si interesele bisericii majoritare si ele pot constitui modele si pentru statul român, a carui constitutie s-a inspirat din constitutia franceza (al carei principiu fundamental este laicitatea), fara sa tina cont de specificul românesc”.

Fara icoane în sali de clasa

(Laurentiu Nistor-pastor al Bisericii adventiste de ziua a saptea “Speranta”)
“Pentru fiecare religie sau confesiune religioasa simbolurile specifice închinarii sunt importante, iar pentru credinciosii ei devotati sunt un element care face parte din mediul liturgic obisnuit. În România fiecare este liber sa îsi manifeste închinarea conform bisericii din care face parte. În Biserica Adventista de Ziua a Saptea închinarea nu este legata în mod specific de reprezentari vizuale ale divinitatii, iar aceasta practica se bazeaza pe Porunca a Doua din Decalog.
Cred ca prezenta simbolurilor religioase în institutii publice este o chestiune sensibila – prezenta lor în mod oficial transmite explicit aderarea acelei institutii la o anumita credinta si valorile ei. Daca pe mine, crestinul, m-ar deranja sa vad portrete ale unui lider spiritual budist sau musulman în clasa în care învata fiul meu, rezulta ca pe semenul meu de alta convingere religioasa l-ar deranja afisarea simbolurilor altei religii în mediul sau de lucru. Credinta crestina se vede, conform spuselor Domnului Hristos în Evanghelia dupa Matei, capitolul 7:12, în toleranta fata de ceilalti: . Va rog sa prezentati ceea ce am spus ca fiind din partea mea, nu ca un purtator de cuvânt oficial al bisericii, deoarece nu posed delegatia explicita a bisericii mele pentru a ma pronunta în aceasta privinta. Pot vorbi doar în calitate de pastor în Biserica Adventista si în calitate personala.”

Muftiatul Cultului Musulman din România nu discuta pe aceasta tema

Nici un oficial al Cultului Musulman nu a acceptat sa ne ofere un punct de vedere asupra acestui subiect. Pretextul invocat a fost faptul ca seful cultului, muftiul Iusuf Muurat nu este în tara. Cu toate acestea, consilierul de cult Ablachim Onder ne-a promis ca ne va trimite un punct de vedere al institutiei. Nu doar ca acest lucru nu s-a întâmplat, dar oficialul cultului a refuzat orice dialog ulterior, inclusiv prin telefon. Trebuie mentionat ca islamismul este o religie aniconica, adica interzice cu desavârsire orice reprezentare a lui Allah sau a profetului Mahomed.

Inspectoratul Scolar Judetean Constanta e pentru pastrarea icoanelor

(Narcis Amza-inspector sef al ISJ)

“Consider ca acest subiect nu este o prioritate pentru Inspectoratul Scolar Judetean Constanta. Din punctul meu de vedere icoanele pot sa ramâna în continuare în scoli, caci nu cred ca ele îi pot discrimina pe elevii de alte religii. Spre exemplu, eu sunt de religie islamica, dar nu consider ca icoanele din salile de clasa pot crea vreun disconfort religios elevilor de aceasta religie.”