Litoralul românesc

Războiul gazelor de șist, între încălzirea globală și interesele Rusiei și ale SUA

Intoxicare mediatică pe tema încălzirii globale

Anul 2013 a debutat în presa română cu o mică intoxicare pe tema încălzirii globale. Mai multe ziare și site-uri internet au preluat nemestecată o știre privind presupusa încetinire sau chiar oprire a schimbărilor climatice. În buna tradiție a mistificărilor, articolele au preluat o știre dintr-o sursă credibilă (în acest caz – BBC) ale cărei concluzii au fost întoarse pe dos. În completare au fost folosite o declarație a unuia dintre cei mai vocali adversari ai teoriei încălzirii globale (prezentat de media română doar ca “cercetător”), precum și informația că Serviciul Meteorologic Britanic ar fi recunoscut că a exagerat prognoza de încălzire.
Diseminarea acestui gen de informații pe piața media din România este o dovadă în plus că în țara noastră a fost deschis un nou câmp de luptă în războiul dintre companiile din energie. În continuare vom face un sumar al grupurilor de interese din această industrie, prezentând și modul în care ele se poziționează în legătură cu încălzirea globală și exploatarea resurselor naturale.

Un articol de Răzvan PETRE

 

Cine și ce interes avea în acest tip de știre

Teoria încălzirii globale are un efect negativ asupra principalelor companii care exploatează, respectiv folosesc combustibili fosili (cărbune, petrol, gaze). Orice ştire despre încălzirea globală are potenţialul de a deveni o armă împotriva acestor companii şi, nu de puţine ori, ONG-urile ecologiste au fost acuzate că sunt pioni în linia întâi a războiului pentru supremaţie pe piaţa energiei.
La polul opus, fundații anti-încălzire rulează milioane de lire sterline anual, prin campanii media menite a nega fie amploarea, fie chiar existența schimbărilor climatice. În general, sursa banilor nu e dezvăluită, dar toată lumea bănuiește implicarea companiilor energetice.
La nivel global, tema încălzirii climei a scindat marii actori în două tabere: Echipa conservatoare, care neagă schimbările climatice, pentru a-și proteja interesele din industria extractivă și cea energetică și echipa reformistă, care cere trecerea la surse alternative. Conservatorii sunt reprezentați de marile companii petroliere și de proprietarii de termocentrale, iar de partea cealaltă a baricadei se află producătorii de energie eoliană și solară, cei care le livrează echipamentele, lobby-ul nuclear, precum și o serie de guverne ce vor să „scuture” dependența de importurile de combustibili fosili.
O poziție aparte este deținută de companiile cu interese în exploatarea gazelor de șist. Majoritatea lor vin din zona resurselor tradiționale (petrol, gaze). Însă, față de cei care nu au investit în noua tehnologie, ei au un mare avantaj: Arderea gazelor naturale produce mult mai puțin dioxid de carbon și poluează mult mai puțin decât cărbunele, deci aceste companii pot promite – la pachet – resurse ieftine, dar și ținte de dioxid de carbon emis mai scăzute.

Știri noi (și false) de pe frontul climatic

Non-știrea despre încălzirea globală ne anunță că Serviciul Meteorologic Britanic își pune cenușă în cap, recunoscând că a greșit și „susținând” că temperaturile medii globale vor fi în 2017 la același nivel cu cele din 1997. De asemenea, mai aflăm că temperaturile înregistrate în următorii cinci ani “vor fi” (n.r. – autorul articolului ne dă acest lucru ca sigur) cu 20% mai mici decât cele prognozate inițial. Pentru a certifica acest lucru, este citat Dr. David Whitehouse, “cercetător la Global Warming Policy Foundation”. Ceea ce nu ni se spune este că Dr. Whitehouse este astrolog și journalist și că singura lui conexiune cu climatologia este aceea că este unul din membrii de frunte a Global Warming Policy – fundație privată, finanțată cu milioane de euro pentru a combate teoria încălzirii globale.

Ce s-a întâmplat de fapt

Știrea aruncată în media română combină abil două povești distincte. Prima dintre ele este legată de publicarea de către Serviciul Meteorologic Britanic, în octombrie 2012, a unei statistici care arăta temperature similare în 2012 cu cele din 1997. Câteva zile mai târziu, Met Office a declarat că graficul era eronat și că temperatura medie globală e în creștere, nicidecum stagnantă, cum se prezenta în acel raport. În presa din România, greșeala a fost întoarsă pe dos – meteorologilor englezi fiindu-le puse în gură declarații potrivit cărora temperaturile au stagnat.
Cealaltă poveste vizează revizuirea în jos, de către Serviciul Meteorologic Britanic, a prognozei pe următorii 10 ani. Ceea ce e un fapt banal, dacă luăm în considerare că orice institute de meteorologie își modifică aproape zilnic prognoza pentru următoarele 24 de ore…

Între Axa Washington şi Axa Moscova, Ponta alege Axa Chevron?

Până la câștigarea alegerilor, Victor Ponta și aliații săi au cerut un moratoriu împotriva exploatării gazelor de șist, și o atitudine îndatoritoare față de Moscova. Ulterior, aceste poziţionări s-au schimbat radical. Deunăzi, Premierul Victor Ponta a declarat, referitor la exploatarea gazelor de șist, că, în situația în care aceasta ar fi calea spre obținerea de resurse ieftine, care să ne scape de importuri costisitoare, atunci alternativa Chevron trebuie luată în considerare. Și mai interesant, el a lăsat să se înţeleagă că în spatele protestelor organizate de diferite ONG-uri s-ar ascunde interesele Moscovei.

Bulgarii, între verde ecologist şi roşu comunist

Dacă guvernele României au oscilat permanent între a da drumul sau a opri total explorarea gazelor de şist, nu la fel s-a întâmplat cu vecinii noştri de la sud. În momentul de faţă, în Bulgaria este instituit un moratoriu împotriva explorării şi exploatării acestor resurse, specialiştii în domeniu considerând că ridicarea lui nu se va produce mai devreme de anul 2030.
Salutat de ecologişti ca o mare victorie, moratoriul bulgăresc este pus de mulţi pe seama nu a atât a fiorului ecologist (care nu prea a prins în Europa de est), cât a influenţei covârşitoare pe care o are Rusia asupra pieţei energetice din ţara castraveţilor muraţi şi a vacanţelor ieftine.
Privată aproape total de rezerve proprii, Bulgaria este 100% dependentă de importurile de gaz rusesc. Profitând de această poziţie de monopol, Gazprom livrează bulgarilor cel mai scump gaz din Europa, la un preţ de circa 520$ per mia de metri cubi (cu 60-80 de dolari mai mult decât plăteşte România). Şi restul pieţei hidrocarburilor bulgăreşti este controlat tot de firme ruseşti, Lukoil deţinând, printre altele, singura rafinărie a acestei ţări. Având o producţie comparabilă cu cea de la Petromidia, Neftochim Burgas a ajuns în proprietatea ruşilor după o privatizare cu cântec, în care Lukoil a plătit 101 milioane de dolari (faţă de 615 milioane $ cât a plătit compania lui Dinu Patriciu pentru Petromidia, respectiv 3-4 miliarde $, cât a încasat omul de afaceri la vânzarea Rompetrol Group către Kazmunai).
Pe fondul acestui monopol rusesc asupra pieţei resurselor tradiţionale din Bulgaria, nu puţini au fost cei care au afirmat că moratoriul împotriva exploatării gazelor de şist ar fi fost impus mai degrabă de Moscova (care nu prea îşi doreşte ameninţată poziţia de unic furnizor de gaze), decât de presiunea ecologiştilor.

 

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top