Hoțiile Raiffeisen Bank scandalizează opinia publică
Începând cu această ediție ziarul „Dezvăluiri” va prezenta cazurile de înșelăciune în care este implicată Raiffeisen Bank. În contradicție flagrantă cu minciunile debitate de reprezentanții băncii în presă, aceste cazuri nu sunt izolate ci repetate, ele transformând hoția în plan de afaceri. Publicația noastră face apel la toate persoanele fizice și juridice care au fost înșelate de Raiffeisen Bank să ni se adreseze.
REDACȚIA
Urbaniulian.ro: „Am depus plângere penală împotriva acestor escroci”
Publicația electronică urbaniulian.ro prezintă pe data de 04.12.2009 cazul unui client înșelat de Raiffeisen Bank. În cele ce urmează prezentăm mesajul acestuia și articolul „Asigurări la limita legii încheiate la telefon, fără semnătura clienţilor” publicat de revista „Capital” în 04.12.2009.
„Mă aflu într-o situație pe care am găsit-o descrisă în ziarul „Capital”.
Am depus o reclamație scrisă la Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru că cei de la Raiffeisen, unde am cont de salariu deschis, au traficat, au vândut pur și simplu, au dat acces ilegal și fără acordul meu la datele mele personale altor hoți, cei de la AIG. Aceștia au sunat și au discutat cu tatăl meu, în vârstă de 78 de ani și l-au păcălit, l-au mințit să facă o asigurare. Vă transmit și sesizarea trimisă de mine la ANPDCP și vă anunț că am depus și plângere penală împotriva acestor escroci.
Nae C. din București”
CAPITAL.RO: Dacă ai un cont la Raiffeisen, fără să semnezi niciun document, în urma unei simple conversaţii telefonice, poţi ajunge asigurat la AIG. Banii de prime sunt reţinuţi de bancă, deşi nu are mandat scris.
Compania AIG Life le vinde prin telefon clienţilor persoane fizice ai Raiffeisen Bank asigurări care acoperă riscurile de îmbolnăvire şi accident, fără ca viitorii asiguraţi să semneze vreun document. Plata poliţelor urmează să fie făcută prin debitarea automată a contului clientului deschis la Raiffeisen şi nici pentru aceasta nu se solicită vreo semnătură, ci numai acordul telefonic. Ambele sunt obţinute în aceeaşi conversaţie.
Potrivit unui ordin al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), când vând asigurări companiile trebuie să-şi informeze clienţii în scris, sub semnătură, „pentru a exista confirmarea că aceştia au luat cunoştinţă despre conţinutul informaţiilor.“ Aceste condiţii de informare trebuie respectate atât în cazul potenţialilor asiguraţi persoane fizice, cât şi în cazul celor existenţi.
Reprezentanţii AIG susţin, într-un răspuns transmis pe e-mail, că nu încalcă aceste prevederi deoarece clienţii „primesc informaţii în scris înainte de încheierea contractului“. Însă, momentul în care contractul este încheiat nu e clar.
În plus, potrivit legislaţiei primare în vigoare, contractele de asigurări se încheie doar în formă scrisă. Şi şeful AIG, Theodor Alexandrescu, afirma la începutul săptămânii trecute că asigurările la telefon au nevoie de semnătură: „nu îţi ia nicun ban până nu semnezi“. Din explicaţiile transmise ulterior de angajaţii companiei sale, reiese însă că nu este necesară, niciodată, semnătura clientului: „Contractul de asigurare se încheie în formă scrisă, încheierea acestuia fiind confirmată de certificatul de asigurare emis şi semnat de asigurător“, se spune în răspunsul companiei. Certificatul de asigurare nu este definit de legislaţia în vigoare.
CAPITAL.RO: Cu contract, fără contract
Momentul în care contractul se consideră încheiat nu este clar şi nici nu este explicat de AIG. „Contractul este considerat încheiat după confirmarea primirii de către client a documentaţiei anterior menţionate (n.r.: documentaţia referitoare la asigurare)“. Compania nu a mai răspuns şi la întrebarea: cum este obţinută confirmarea? Plicurile trimise acasă celor care cumpără asigurări prin telefon aterizează în cutiile poştale, nefiind expediate nici măcar cu confirmare de primire. În schimb, potrivit certificatului de asigurare trimis de AIG unui client, data încheierii asigurării este chiar cea la care a avut loc conversaţia telefonică cu respectivul client, pentru vânzarea poliţei. Dar, în acelaşi timp, AIG consideră că pot exista asigurări fără contract, permise în spatele unor perioade de graţie: „compania oferă cu titlu gratuit, o perioadă de până la două luni de acoperire imediată, astfel încât clientul să beneficieze de această perioadă şi anterior încheierii efective a contractului“.
În perioada de graţie, acoperirile poliţei sunt mai restrânse: nu se plătesc indemnizaţii în cazul intervenţiilor chirurgicale cauzate de îmbolnăviri.
CAPITAL.RO: Informaţii prezentate în grabă
Capital a constatat că vânzarea unei astfel de poliţe durează mai puţin de 14 minute, în condiţiile în care clientul căruia i se face oferta la telefon cere detalii. Clientul întreabă dacă poate primi informaţiile din contractul de asigurare pe e-mail, dar este refuzat. De asemenea, dacă nu vrea să autorizeze telefonic şi debitarea automată a contului deschis la Raiffeisen pentru plata primelor de asigurare în viitor la AIG, i se spune că aceasta este o cerinţă obligatorie.
Informaţiile referitoare la asigurare sunt prezentate cât mai repede, operatorul nu dă detalii despre despăgubirile plătite în cazul producerii unui risc acoperit. Asiguraţii sunt informaţi însă că pentru o acoperire de cel mult 6.000 de lei plătesc lunar 36,5 lei.
CAPITAL.RO: Debitarea directă, activată uşor
Elementele de identificare a persoanei apelate sunt minime: numele, adresa din buletin şi numărul de telefon – care poate fi chiar cel pe care a fost sunată. În plicul trimis acasă de către compania de asigurări celor care cumpără poliţe la telefon, există şi o hârtie cu sigla Raiffeisen, prin care clientul este informat că i se va debita lunar contul pentru plata primelor de asigurare. Reprezentanţii băncii afirmă că această hârtie este trimisă pentru a-şi onora obligaţiile către client prevăzute
într-un act normativ care reglementează serviciile financiare la distanţă.
