Litoralul românesc

Profesorul Zahariade demască grupurile de interese din arheologie

Buldozere în cetăţi, lucrări pe sectorul autostrăzilor, fonduri europene pentru cercetări

Profesorul Mihail Zahariade dezvăluie faptul că în arheologia românească există un grup de interese care s-a abonat la fondurile publice. Suspectat că a afectat latura de est a sitului arheologic Halmyris în urma unei săpături cu excavatorul, Zahariade spune că totul este o invenţie şi îi acuză pe arheologii Opriş şi Damian, membrii ai comisiei Naţionale de Arheologie, că vor să pună mâna pe Halmyris. Conform afirmaţiilor lui Zahariade, cei doi sunt implicaţi în afacerea descărcării de sarcină arheologică pentru lucrări de mare anvergură precum Roşia Montana şi Autostrada Transilvania.
“Eu am fost desemnat din partea Institutului Arheologic Vasile Pârvan să supraveghez lucrările la Autostrada Soarelui, pe sectorul Cernavodă-Medgidia. Se pare că în acest fel le încurc afacerile celor care s-au obişnuit să câştige mulţi bani din aceste combinaţii. În plus, există persoane care vor să pună mâna pe şantierul arheologic de la Halmyris. La mijloc sunt interese financiare, legate de fonduri guvernamentale şi europene”, a declarat Zahariade pentru ziarul DEZVĂLUIRI. (foto: Cripta martirică de la Halmyris, descoperire publicată de Prof. Zahariade)

Un articol de Mihai Răzvan Rotaru

Pământ antic pentru hotelul unui afacerist local

Profesorul Zahariade refuză categoric ideea că intrarea excavatoarelor în imediata apropeiere a perimetrului cetăţii ar fi afectat în vreun fel situl. Şeful şantierului ne-a relatat detaliat cum s-au petrecut lucrurile.
– Iunie a.c., directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) Tulcea, Florin Topoleanu, îl sună pe Mihail Zahariade şi îi cere acordul să trimită un excavator în zona cetăţii, pentru a lua o grămadă de pământ negru scos din săpătură în decursul a 20-30 de ani. Materialul urma să fie folosit în construcţii de către un afacerist local. Mihail Zahariade, care se afla la Bucureşti, acceptă.
– Iulie a.c., Topoleanu îi telefonează din nou lui Zahariade şi îi spune că omul de afaceri mai are nevoie de pământ. În zonă ajung două excavatoare de mici dimensiuni care iau porţiuni din dărâmătura zidului de est. Operaţiunea s-a făcut în prezenţa şefului de şantier Mihail Zahariade. Topoleanu nu recunoaşte această a doua discuţie telefonică.
– După trei săptămâni, vin într-un control inopinat pe şantierul arheologic de la Halmyris Xenia Hogea şefa Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Tulcea, Iulian Vizauer (de la aceeaşi instituţie) şi Directorul ICEM, Florin Topoleanu. Inspectează zona, iar Topoleanu îşi spune părerea: situl arheologic nu a fost afectat. Cu toate acestea, Vizauer întocmeşte un raport foarte critic, pe care îl trimite Comisiei Naţionale de Arheologie.
– August a.c., o comisie formată din Paul Damian şi Ionuţ Opriş vin în control la Halmyris.
– Comisia Naţională de Arheologie urmează să ia în discuţie, într-o şedinţă ce va avea loc spre sfârşitul anului, “Cazul Zahariade”.
– Între arheologi apar zvonuri conform cărora Mihail Zahariade riscă să fie schimbat din funcţia de şef de şantier, ba chiar să piardă dreptul de a profesa. (foto: maşina afaceristului local Puflene; în plan secund, scheletul viitorului hotel de lux de la Murighiol)

„Nu aş fi avut niciun interes să îmi distrug munca”

“Cele două excavatoare de mici dimensiuni nu au afectat în niciun fel situl arehologic. Eu sap acolo de 30 de ani şi vă daţi seama că nu aş fi avut niciun interes să îmi distrug munca. Noi doar am nivelat pământul până la nivelul de păşire, pentru a putea cerceta zona de est, unde avem portul cetăţii. În plus, am făcut studii de geomagnetometrică şi am aflat că danele fostului port încep abia la 1.8 metri sub nivelul de păşire. Deci nu am fi putut distruge nimic. Tot ce se întâmplă în prezent este o luptă incorectă, dusă de Opriş şi Damian, pentru interese financiare meschine”.

Buldozerul de Tulcea

“Cercetarea” cu buldozerul a siturilor arheologice din judeţul Tulcea începe să devină un fapt obişnuit. Troesmis şi Ibida sunt două cazuri în care s-a intrat efectiv cu buldozerul în ruine, iar vinovaţii au fost iertaţi de autorităţi.
În 2001, directorul din acea vreme al ICEM Tulcea, Simion Gavrilă s-a înfiinţat la Primaria Turcoaia cu câţiva indivizi pe care i-a prezentat primarului drept “arheologi de la Bucureşti”, care voiau să se apuce de săpături în cetate. Primarul nu a avut nimic împotrivă, ba le-a dat şi o wolă, să aibă spor la săpături. Dacă e să ne luăm după ancheta poliţiei, căutătorii de comori cu wola nu au găsit mare lucru: cioburi şi câteva monede. De altfel ei au luat NUP. La scurt timp însă, Bogdan Stambuliu, proprietar al Anticariatului Galeria numismatica din Bucureşti şi al unei galerii în Elveţia, la Lausanne a început să scoată pe piaţă obiecte descoperite la Troesmis. În virtutea relaţiei de prietenie pe care o avea cu Stambuliu, Primul ministru Adrian Năstase a alocat printr-o Ordonanţă de Urgenţă o sumă impresionantă pentru ca statul român să cumpere de la acesta obiecte descoperite în cetatea dobrogeană. Mai mult, spune Zahariade, o placă de bronz cu decretul imperial de înfiinţare a Municipiului Troesmis se află în prezent în Germania şi va fi publicată într-o lucrare ştiinţifică de un epigrafist german. “Nu cred că este întâmplător faptul că Opriş era şef de şantier la Troesmis, iar tatăl său Secretar de Stat la Ministerul Culturii”, a concluzionat Zahariade.
În 2007, cetăţeanul francez Yves Grasa a intrat cu un buldozer într-un sit arheologic unic din Slava Rusă şi l-a distrus în proporţie de trei sferturi. Francezul, care este arendaş în zonă, a scăpat cu NUP, căci procurorul care l-a anchetat consideră că nu a ştiut despre prezenţa monumentului. Îl contrazic declaraţiile arheologilor, care spun că francezul are antecedente, cu o necropolă în care a intrat cu plugurile într-o noapte.
În mod cu totul inexplicabil, nicio autoritate publică (Direcţia pentru Cultură, ICEM sau Ministerul Culturii) nu a cerut daune celor vinovaţi.

Războiul Zahariade-ICEM Tulcea sau povestea moaştelor de sub pat

Una dintre realizările arheologului Zahariade a fost descoperirea moaştelor sfinţilor Epictet şi Astion, primele de pe teritoriul României. Nici acel moment nu a fost însă lipsit de incidente.
Paznicul cetăţii, angajat al ICEM ne-a povestit toată tărăşenia: “După ce a descoperit moaştele, domnul Zahariade trebuia să plece să îi ducă la aeroport pe americanii care lucrează vara aici. Ca să nu îi ia cineva moaştele să le studieze în lipsă, le-a ascuns sub patul unde dormea, aici în cabană. A doua zi au venit mai mulţi preoţi cu bărbi mari şi au vrut să facă slujbă la moaşte, dar eu le-am spus că nu ştiu unde sunt. Şi au făcut slujbă doar la criptă, iar moaştele erau sub pat la domnul profesor”. Cineva a anunţat poliţia şi SRI-ul şi americanii au fost opriţi pe aeroport şi percheziţionaţi la sânge, în căutarea moaştelor.
Mihail Zahariade spune că cel care i-a făcut-o este fostul director al ICEM, Simion Gavrilă. Acesta l-a acuzat pe Zahariade că ar fi săpat neglijent la criptă şi astfel ar fi distrus inscripţiile de pe pereţi. În replică, Zahariade spune că din invidie Gavrilă ar fi refuzat să se implice în protejarea criptei în care fuseseră descoperite moaştele. Fiindcă se apropia toamna şi începuseră ploile, Zahariade a cumpărat din banii lui o pânză de cort şi a acoperit intrarea în monument.

Metodele lui Zahariade, puse la îndoială şi în trecut

Incidentul petrecut în urmă cu şase luni, când excavatoarele lui Puflene au pătruns în situl arheologic de la Halmyris, nu este primul în care metodele de cercetare ale lui Mihail Zahariade au fost puse la îndoială. Acum zece ani, înainte ca cetatea de la Dunavăţul de sus să fi devenit faimoasă pentru descoperirea criptei martirice, modul de lucru al lui Zahariade a ajuns în atenţia celorlalţi arheologi, fiind pusă la îndoială excavarea unui turn din perimetrul sitului Halmyris. Concret, Zahariade a condus o lucrare care, în loc să se oprească la un nivel standard, de unu, sau doi metri adâncime, a fost continuată până la epuizarea straturilor arheologice. La vremea aceea, metoda de lucru a lui Zahariade a fost aprig contestată, reproşându-i-se că nu a procedat mai întâi la cercetarea straturilor superficiale ale întregii cetăţi, aşa cum se practică în incintele de acest gen. Mai mult, întrucât, în România, restaurarea nu ţine pasul cu arheologia, vestigiile expuse de către Zahariade cu ocazia acelei săpături au fost, ulterior, îngropate, iar fondurile şi timpul necesare lucrării au fost considerate ca fiind astfel irosite.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top