Roxana Firică, participant în cadrul proiectului „Parlamentul Tinerilor”
Roxana Firică este studentă în anul III, la Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, la Universitatea „Ovidius”, din Constanţa. Deşi are doar 21 de ani, Roxana se poate lăuda deja cu un discurs politic solid şi pare că a înţeles greşelile actualilor parlamentari, pe care şi-a propus să nu le repete în viitoarea sa carieră.
A consemnat Andreea PAVEL
Sub deviza „Politica este arta de a face orice posibil” (Otto von Bismarck), Roxana şi-ar dori ca în calitate de parlamentar să poată sprijini activitatea administraţiilor locale (despre care ai noştri parlamentari doar vorbesc, fără să facă nimic concret, însă) şi ar spori măsurile de securitate ale sistemelor informatice. Tânăra care va susţine în vara acestui an lucrarea de licenţă în domeniul geopoliticii şi geostrategiei Mării Negre, are câteva sfaturi şi pentru studenţii care nu ştiu încotro să o apuce după terminarea unei facultăţi. Poate Roxana Firică va reprezenta adevăratul model al „noului om politic” de care România are atâta nevoie şi, din păcate, nu l-a găsit încă. În speranţa că obstacolele pe care le va întâmpina şi gustul politichiei nu-i vor înclina nici o clipă coloana vertebrală, îi urăm succes!
Dezvăluiri: Cum ai ajuns să joci rolul de parlamentar în toamna anului 2009?
Roxana Firică: Prima oară am participat în cadrul proiectului Model Uniunea Europeană, Ediţia a III a, desfăşurat sub patronajul Asociaţiei Pro Democraţia (APD) împreună cu Camera Deputaţilor şi cu sprijinul Uniunii Europene, reprezentând Cipru, în calitate de parlamentar european şi comisar european. A doua oară, însă, m-am simţit într-adevăr ca un „parlamentar”, când am participat în cadrul proiectului numit ,,Parlamentul Tinerilor Ediţia a III-a” în toamna lui 2009. Pentru trei zile am fost parlamentar în cadrul grupului PNL. Am făcut parte din Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Prin organizarea evenimentului ,,Parlamentul Tinerilor”, am căpătat o experienţă practică pentru ce înseamnă viaţa politică parlamentară din România.
Dezv.: Ce ar trebui să facă un parlamentar, în viziunea ta?
R.F.: Cred că în viitor, un rol important al parlamentarului va fi acela de a reuşi să sprijine administraţiile publice locale, indiferent de culoarea politică a edililor, în accesarea fondurilor europene sau guvernamentale. Numai în acest fel pot fi promovate proiecte majore de dezvoltare a zonei, care nu ar putea fi niciodată susţinute doar prin fondurile locale.
Dezv.: Care sunt diferenţele dintre ceea ce vedem la televizor, despre parlamentari, şi ceea ce se întâmplă, de fapt, în realitate?
R.F.: Mass-media este o unealtă cu două tăişuri. Pe de o parte, formează, pe de alta parte deformează. Politicienii de la noi se pare că înţeleg, din ce în ce mai bine, acest lucru şi se folosesc de presă pentru a câştiga alegători. Consider că astăzi, în politica românească, e nevoie de o nouă generaţie de deputaţi, mai bătăioşi, mai dinamici, cu putere de muncă, tineri, inteligenţi şi descurcăreţi.
Dezv.: Dacă ai fi parlamentar pentru o zi şi ai ştii sigur că îţi vor fi promulgate trei legi, pe care le-ai propune? De ce?
R.F.: În primul rând aş sprijini administraţiile locale în accesarea fondurilor pentru realizarea unor proiecte de interes imediat: asfaltarea drumurilor, iluminat public, introducerea sistemului de gaz şi reabilitarea termică a locuinţelor. În al doilea rând, aş propune un proiect de Lege pentru aprobarea unor măsuri de reducere a taxelor, impozitelor şi contribuţiilor sociale în vederea creării de noi locuri de muncă, creşterii economice şi a menţinerii puterii de cumpărare, deoarece declinul economiei româneşti din ultima perioadă nu poate fi pus în totalitate pe seama crizei financiare globale. Apoi aş elabora o propunere legislativă privind măsurile de securitate ale sistemelor informatice, deoarece evoluţia Internetului reprezintă cel mai surprinzător fenomen tehnic al ultimilor decenii, devenind un instrument vital în societatea informaţională.
Dezv.: Susţine Uniunea Europeană promovarea tinerilor în politică?
R.F.: La nivel internaţional, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE în domeniul politicilor care vizează tineretul, pentru deceniul următor. Noua strategie, intitulată „Tineretul – Investiţie şi Capacitare”, are un caracter trans-sectorial vizând atât acţiuni pe termen scurt, cât şi pe termen lung, care implică domenii cheie de politici care afectează tineretul Europei, în special educaţia, ocuparea forţei de muncă, creativitatea şi antreprenoriatul, includerea socială, sănătatea şi sportul, participarea civică şi voluntariatul. evidenţiază importanţa muncii prestate de tineri şi defineşte măsuri mai eficace pentru o mai bună implementare a politicilor privind tineretul la nivelul UE.
Dezv.: Ai mai multă încredere în instituţia Parlamentului, acum, după ce ai văzut cum stau lucrurile?
R.F.: Da, pot spune că am încredere în instituţia Parlamentului, după ce am căpătat o experienţă practică a ceea ce înseamnă viaţa politică parlamentară românească. În acelaşi timp, cred că aş avea mai multă încredere odată cu implementarea unui Parlamentul Unicameral, deoarece există mai multe avantaje odată cu desfiinţarea Parlamentului Bicameral.
Dezv.: Sunt femeile avantajate în sistemul politic românesc?
R.F.: Ideal ar fi atunci când judecăm performanţa cuiva angajat în politică, sexul sa nu aibă ce căuta printre criteriile de judecată. Strict statistic vorbind, deşi femeile sunt majoritare în totalul populaţiei, ele sunt sub-reprezentate nu doar în politică, ci şi în alte domenii ale vieţii economice şi sociale. Este o realitate care spune multe despre noi şi despre felul nostru de a gândi. Nu poţi ignora sau subaprecia cel mai mare segment social, femeile, doar pentru că sunt femei şi trebuie „tratate” ca atare: ca persoane inferioare, care pot fi discriminate fără prea multe remuşcări, care pot fi considerate.
Dezv.: Ai mulţi colegi de an care nu ştiu încotro să se îndrepte, după terminarea facultăţii. Ce mesaj, sfat, sau îndemn le transmiţi acestora?
R.F.: Să se implice în diferite proiecte, în organizaţii studenteşti, non-guvernamentale, în calitate de voluntar sau orice alt statut, deoarece aşa îţi poţi da seama spre ce domeniu te înclini. Implicarea în diferite proiecte, fie ele naţionale sau internaţionale, îţi oferă şansa să ieşi din rândul studenţilor inactivi.
