Fondurile europene, de la Guvern, ori din bugetul administraţiilor locale sunt pe cale să amelioreze problema secetei în următorii ani
În ultimele luni, administraţiile locale din Constanţa au făcut tot posibilul să se alinieze în rând cu instituţiile şi ONG-urile care promovează „înverzirea” zonelor afectate de secetă sau care, din diverse motive, au fost defrişate de-a lungul anilor. Astfel, primării precum Poarta Albă, Cumpăna, Cernavodă, Castelu, Topalu, sau fruntaşa iniţiativelor de acest gen, Hârşova, au demarat sau se află la nivel de studiu, proiecte care se vor finaliza prin împădurirea a sute de hectare din Dobrogea.
Un articol de Andreea PAVEL
Zece mii de salcâmi la Cumpăna
În ultimul weekend al lunii martie a.c. a fost organizată una dintre campaniile de împădurire a locurilor defrişate şi pustiite de croşetările istoriei, din Dobrogea. Iniţiativa i-a aparţinut Marianei Gâju, primarul comunei Cumpăna. În fapt, hectarul împădurit este situat la doar câţiva kilometri de localitate, pe malul stâng al Canalului Dunăre – Marea Neagră, la kilometrul 53 – 54. Cu această ocazie au fost plantaţi 10.000 de salcâmi!
Pentru cele 80 de ha din Poarta Albă, primăria încă aşteaptă banii
Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albă se poate lăuda că a găsit terenul pe care îl va destina împăduririi. Singura problemă ar fi că banii necesari investiţiei întârzie să sosească de la minister. Conform declaraţiilor edilului-şef, s-au efectuat deja, ca prim pas, studiile pedologice pentru a se cunoaşte exact ce puieţi se pot planta în această zonă. „Avem în total o suprafaţă de 80 de hectare de împădurit. 12 hectare sunt situate în spatele zonei C, 40 lângă cimitirul nou şi restul în spatele localităţii Galeşu”, a declarat primarul Delicoti.
Pădure de 70 ha în „oraşul nuclear”
Primăria oraşului Cernavodă a luat iniţiativa participării la ”Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului” prin împădurirea terenurilor agricole degradate, program finanţat de Administraţia Fondului de Mediu. Astfel, administraţia locală a propus spre împădurire două suprafeţe de teren. Una dintre ele are 18 hectare şi se află în extravilanul oraşului, în partea de N-E, iar cealaltă în suprafaţa de 50,6 hectare şi este situată, de asemenea, în extravilan, în zona de est, în apropierea centralei nucleare. Cele două suprafeţe sunt formate din parcele de teren agricol – păşune şi teren arabil, ce au făcut obiectul reconstituirii islazului oraşului.
Primăria Castelu face memorii la MAPDR pentru 50 ha de „verde”
Consilierii locali din comuna Castelu, reprezentanţi prin primarul Anghel Nicolae, au aprobat un memoriu de împădurire pentru o suprafaţă de 50 de hectare. Acest teren reprezintă o porţiune neproductivă dintre satele Nisipari şi Castelu, ce se află sub administrarea comunei. Coordonatorul tehnic al acestei iniţiative prin care se doreşte ameliorarea, prin împădurire, a condiţiei în care se află terenurile degradate din Dobrogea, este Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
În Topalu, seceta va fi umbrită de o perdea forestieră de 30 ha
Primăria comunei Topalu are în vedere un proiect şi mai îndrăzneţ care vizează amplasarea unei perdele forestiere cu o suprafaţă de aproape 30 hectare pentru a ajuta locuitorii să treacă mai uşor de-acum încolo peste perioadele de secetă ce vor urma.
Fruntaşa proiectelor: pădurea din Hârşova se va întinde pe 200 ha!
„Am hotărât să plantăm o pădure comunală cu o suprafaţă de 200 de hectare, care să rămână ca principală moştenire pe care o vom lăsa urmaşilor noştri din comunitatea hârşoveană”, ne-a declarat Tudor Nădrag, primarul oraşului Hârşova. Valoarea investiţiei este de 50 de miliarde de ROL, dintre care, contribuţia proprie este reprezentată de 20% din suma neceară. Dintre speciile care vor fi plantate, amintim: stejar, plop alb, păr pădureţ, păducel, sălcioară şi corn.
