Sâmbătă, 3 martie, Organizația Județeană a femeilor PSD Constanța a organizat o mare petrecere la restaurantul Dorna din Mamaia. Așa cum era de așteptat, toate doamnele cu notorietate din social-democrația de la malul mării au luat parte la eveniment. Femeile din 39 de filiale locale au petrecut în avans Ziua Internațională a Femeii.
Invitata specială a fost Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene și una dintre femeile lider din partidul de guvernământ.
Printre mulți alți invitați (primarul Decebal Făgădău, președintele PSD Constanța-Felix Stroe, Maria Lazăr-secretar general al Organizației Naționale de Femei), la evenimentul politic al femeilor social-democrate a participat și judecătoarea Mariana Pelelungă de la Judecătoria Hârșova.
Conform legii 303/2004 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor, „Art. 9 – (1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.”
Pentru a afla ce caută un magistrat la petrecerea unui partid politic, reporterii „Dezvăluiri” au încercat să ia legătura luni, 5 martie, cu doamna judecător, însă reprezentanții instituției ne-au comunicat că Mariana Pelelungă „nu este astăzi la serviciu”.
În evidența nominală a judecătorilor pe luna martie 2018, publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Pelelungă figurează ca judecător, având chiar funcția de Președinte al Instanței de la Hârșova.
În luna decembrie 2017, CSM-Secția pentru Judecători în Materie Disciplinară a decis să aplice judecătorului Mariana Pelelungă sancţiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunară brută cu 10% pentru 3 luni, „pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. lit.i) teza I din acelaşi act normativ.” Vă reamintim, lit.i din statut prevede abaterea de: nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecății. Decizia putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
