Politic

Premierul Florin Cîțu: „Toate investițiile prin PNRR trebuie finalizate până în 2026”

Parlamentul României a ratificat modificarea Tratatului EURATOM, privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, care permite implementarea Mecanismului european de Redresare și Reziliență.

Toate statele europene trebuie să ratifice acest document, pentru ca Uniunea Europeană să poată pune în practică Mecanismul de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro.

Mecanismul european de Redresare și Reziliență este un nou instrument financiar al UE apărut în contextul răspunsului UE la criza declanșată de pandemie.

„Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un plan diferit pentru că, pe lângă investiții, vine și cu o parte de reformă, pe care fiecare guvern și-o asumă transparent. Acest plan a fost aprobat de Comisia Europeană și de Parlamentul European. Nu facem reforme pentru că ni le cere cineva, ci pentru că România are nevoie de ele”, spune Florin Cîțu, prim-ministrul Guvernului României.

În urma unor lungi negocieri purtate vara trecută la nivel european, președintele Klaus Iohannis a obținut pentru România 29, 2 miliarde de euro prin Instrumentul de Redresare și Reziliență și 50 miliarde de euro în cadrul financiar 2021-2027 (fondurile europene clasice).

În total, vorbim de 79,2 miliarde de euro investiții pentru dezvoltarea României în anii ce vin prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene clasice, pe lângă bugetul de stat, o oportunitate pe care România nu a mai avut-o în istorie.

Ce este Mecanismul de Redresare și Reziliență

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) are ca principal obiectiv redresarea economică rapidă prin asigurarea resurselor financiare necesare unor proiectelor de investiții ce se pot realiza până în 2026 (cel puțin 37% din totalul fondurilor trebuie să susțină obiectivele de mediu ale UE, iar 20% tranziția digitală).

Mecanismul are ca obiectiv și creșterea rezistenței economiilor și societăților europene în fața unor posibile crize viitoare (economice, pandemice, naturale etc.), în special prin înfăptuirea unor reforme legate de recomandările specifice fiecărei țări. Recomandările publicate cu regularitate de Comisie în ultimul deceniu vizează modalitățile prin care statul membru UE poate stimula crearea de locuri de muncă, investițiile și creșterea economică, menținând în același timp finanțe publice solide.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.

Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

Obiectivele de investiții trebuie finalizate până în 2026, de aceea se pot califica doar proiectele mature, cel mai adesea aflate în stadiu avansat de pregătire cu documentația tehnică, studii de fezabilitate etc.

După consultări interne și consultări prealabile cu Comisia Europeană care asigură asistență tehnică, planurile trebuie depuse de către Guvernele statelor membre spre evaluare la Comisia Europeană în prima jumătate a anului 2022 și aprobate de Consiliu.

Ce reprezintă PNRR pentru România

„Toate investițiile făcute prin PNRR trebuie finalizate până în 2026. Înseamnă că este vorba de proiecte mature. Dacă nu se finalizează, pierdem banii. Nu mai strigați că proiectul X sau Y nu a fost inclus în PNRR – le spun mai ales colegilor din Opoziție – pentru că știți foarte bine că unele proiecte nu pot fi incluse în acest plan. Le vom include în alte planuri de investiții”, spune premierul Florin Cîțu.

PNRR are o componentă «verde» de reducere a poluării, și una de digitalizare, extrem de importante pentru România. Aici avem și niște procente foarte clare: 37% pentru economia verde și 20% pentru digitalizare.

Bineînțeles, PNRR conține și reforme. „Le facem, nu pentru că ne cere cineva, ci pentru că România are nevoie să treacă la următorul capitol de dezvoltare.

Acest Plan este un plan care garantează că vom avea o guvernare pe principii liberale cel puțin 8 ani de acum încolo. Vor fi investiții care se vor vedea în buzunarele tuturor românilor”, adaugă premierul.

Mai mult, acest plan sau reformă nu înseamnă reducerea veniturilor, pensiilor și alte scenarii apocaliptice. Reformă înseamnă un mod de a folosi acești bani eficient acești bani pe care îi avem azi şi că vom putea plăti şi pensii, şi salarii mai mari.

„România are nevoie de toată suma de 29,2 miliarde de euro pentru a se dezvolta. Pentru a putea să prindem din urmă țările dezvoltate. România are nevoie de investitori. Vom putea să implementăm acest PNRR cu investitori, cu companii, în principal românești.

Un alt obiectiv al PNRR: toate zonele din România vor beneficia de investiții, nu doar anumite zone”, spune Cîțu.

Cum se distribuie banii veniți prin PNRR:

  • Managementul apei – circa 2 miliarde euro
  • Împăduriri – 1,3 miliarde euro
  • Managementul deșeurilor 1,1 miliarde euro
  • Transport – 7,6 miliarde euro. În această guvernare vom trece Carpații cu o autostradă
  • Energie regenerabilă – rețele de gaze și hidrogen – 1,6 miliarde de euro
  • Cloud guvernamental, digitalizarea administrației publice – 2 miliarde de euro
  • Fondul local pentru tranziție verde și digitală – 2,1 miliarde euro
  • Fondul pentru spitale – 2,4 miliarde euro, da, vom face spitale noi.
  • România Educată – 3,6 miliarde euro.

PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență nu este singurul instrument pe care România îl are la dispoziție pentru dezvoltare, ci completează cele circa 50 de miliarde de euro fonduri europene clasice din exercițiul financiar 2021-2027 și bugetul de stat.

Proiectele de investiții importante ale României care din diverse motive nu pot fi finanțate prin PNRR (nu se pot termina în 2026, nu au documentația tehnică avansată, nu pot avea o componentă verde ori digitală etc.), vor fi finanțate prin fondurile europene clasice sau prin bugetul de stat.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top