Indolența CN APM Constanța pune în pericol navele și navigația. ANR se face că nu vede!
În urmă cu câteva zile reporterii publicației DEZVĂLUIRI au fost sesizați de faptul că în zona danei DPLN sau PL8 din Portul Constanța Sud Agigea se află o imensă aglomerare de deșeuri plutitoare care se stabilizase într-un colț al bazinului portuar. Suprafața care era ocupată de acele deșeuri cuprindea aproximativ 500 de metri pătrați de acvatoriu. Imaginile surprinse la fața locului de jurnaliștii noștri spun totul despre „priveliștea” întreținută de cei de la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC).
Un articol de Ștefan Kostoff
În dana amintită se află acostate navele companiei GSP (Grup Servicii Petroliere). Câteva dintre navele și șalupele de servitute ale companiei au suportat avarii serioase la sistemele de propulsie (elicele rupte) din cauza obiectelor dure care se află în stare de semiscufundare în amintita aglomerare de deșeuri plutitoare. Situația persistă de luni de zile, lucrătorii portuari din zonă declarându-ne că au făcut nenumărate sesizări autorităților portuare despre situația
în cauză. Au fost sesizate atât Căpitănia Agigea, Autoritatea Navală Română cât și responsabilii CN APMC- cei care dețin un serviciu special ce ar fi trebuit să se ocupe de curățenia acvatoriilor portuare. Cei din urmă au răspuns solicitărilor cum că nu au utilaje cu care să curețe acel acvatoriu portuar ( afirmație demontată până la urmă de reporterii noștrii în conținutul acestui material).
De menționat este faptul că în funcție de sectorul din care bate vântul acea aglomerare de deșeuri este plimbată prin tot portul, punându-se în pericol și navele acostate la danele portuare în vederea operării, nu numai cele aflate în manevre. Pericolul cel mai frecvent este, pe lângă avarierea sistemelor de propulsie, înfundarea prizelor de fund ale navelor cu resturi plutitoare, fapt care determină oprirea motoarelor de la bord din cauza obturării sistemelor de răcire cu apă de mare.
Un plan de mediu existent doar pentru fraieri
Pe site-ul CN APMC putem găsi la loc de cinste Planul de Mediu privind preluarea și gestionarea deșeurilor de la nave și a reziduurilor de marfă în porturile maritime. Din conținutul celor 41 de pagini ale documentului menționat se poate înțelege că cei din cadrul CN APMC ar fi trebuit să fie doxă în ceea ce privește controlul poluării și protecția mediului din Portul Constanța. Sunt menționate convenții internaționale la care România a fost parte semnatară cum ar fi Convenția Internațională de Prevenire a Poluării de la Nave (Marpol 73/78). În acest context România, în calitate de țara membră a Uniunii Europene, prin decizie a Guvernului, a emis Ordonanța 20/2012 care transpune Directiva Europeană 2000/59/EC, precum și Directiva 2007/71/EC ce dispun obligațiile administrațiilor portuare privind prevenirea poluării și gestionarea deșeurilor de la nave. Obligații peste obligații, reguli peste reguli, dar din păcate chestiuni ignorate și bagatelizate de factorii responsabili ai celor din CN APMC.
Minciuna CN APMC
La începutul acestui material am menționat faptul că poluarea masivă din baziunul danei PL8 sau DPLN din Portul Constanța-Sud Agigea a fost anunțată autorităților de către angajații navelor acostate și care fac manevre în acea zonă și că răspunsul CN APMC a fost că nu ar avea 
posibilități tehnice de curățare a zonei. Cercetând resursele tehnice ale companiei am aflat că aceasta deține nu mai puțin de patru șalupe depoluante (Depol 3, Depol 5, Depol 9 și Depol 10) cu o capacitate de depozitare a mizeriei colectate de 19 metri cubi fiecare, și care cel puțin scriptic ar fi în stare de funcționare. Nu mai puțin de 25 angajați ai CN APMC sunt ambarcați pe aceste șalupe și își primesc salariile deloc mici pentru a se îngriji de curățenia acvatoriului portuar, asta doar dacă șefii lor din cadrul companiei se sinchisesc să le dea ordin de lucru. Din păcate, realitatea de la bordul acestor șalupe este cruntă. Stând de vorbă cu unii dintre cei care lucrează la bordul acestor ambarcațiuni am aflat că mediul de lucru este unul execrabil. Navele fiind extrem de vechi, de prin anii 1970-1980, ruginite, cu motoarele și utilajele de bord „în cârpe” din cauza lipsei pieselor de schimb și a materialelor de întreținere, acestea nu pot îndeplini sarcinile de depoluare decât foarte greu. Nu mai spunem de condițiile de trai al oamenilor la bord. Nu se poate ca în secolul XXI toaletele de la bordul unor nave să fie desființate din cauza uzurii și corodării avansate, echipajele făcându-și nevoile ca în vremuri de mult apuse, direct peste bord după copastie. Vara este tragic din cauza mirosurilor emanate de tancurile de stocare a mizeriilor colectate, oamenii fiind expuși bolilor de toate felurile.
Pe lângă aceste șalupe prăpădite, CN APMC se laudă că deține și o navă de preluare cu o capacitate de 750 de metri cubi de reziduuri. Nava Canara, că despre ea este vorba, este de fapt ea însăși o epavă plutitoare. Este construită în anul 1968 (uzată moral și fizic!!) și a fost inițal o navă de transport marfuri generale. Nu se știe cât de bună mai este din punct de vedere tehnic, mai ales că se cunoaște cum se acordă în Portul Constanța documentele de Registru Naval Român sau alt fel de certificate și inspecții obligatorii ale Autorității Navale Române!
Complicitatea Autorității Navale Române (ANR)
La fel ca și în cazul CN APMC, declarativ și doar ca lumea să nu spună că sutele de angajați ai săi plătiți din banii statului nu stau de pomană, ANR și-a pus pe pervazul virtual al instituției cearceafuri de pagini care cuprind clauze, obligații, reguli peste reguli, adică tot ce este nevoie (dacă s-ar aplica!!) pentru a ține sub control calitatea mediului în porturile maritime și fluviale românești.
Un asemenea capitol destul de stufos este atrubuit Serviciului SAR – Poluare. Acesta ar fi trebuit să fie responsabil de îndeplinirea atribuțiilor ANR cu privire la coordonarea activităților de căutare și salvare de vieți omenești pe mare, precum și de îndeplinirea atribuțiilor cu privire la protecția apelor navigabile împotriva poluării de către nave, în zona de responsabilitate a Centrului Maritim de Coordonare. Zona de responsabilitate a Centrului Maritim de Coordonare este reprezentată de apele maritime interioare (inclusiv a porturilor), Canalul Dunăre – Marea Neagră, căile navigabile ale Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă.
Serviciul SAR – Poluare este responsabil de îndeplinirea atribuțiilor ANR cu privire la protecția apelor navigabile împotriva poluării de către nave în zona de responsabilitate a ANR, având următoarele atributii: coordonarea acțiunilor de răspuns la poluare și depoluarea zonelor afectate, în zona maritimă de responsabilitate a României, în calitate de coordonator de serviciu (prevederi HG 893/2006 si Ordin comun MMGA, MTCT si MAI nr. 217/2004); verificarea reclamațiilor privind deficiențele constatate privind facilitățile portuare de preluare a deșeurilor de la nave; primirea, interpretarea și coordonarea verificării la fața locului a informațiilor primite prin serviciul CleanSeaNet, de detectare și depistare satelitară a poluărilor cu produse de către nave, pe Marea Neagră, în zona de responsabilitate a României, conform calendarului de monitorizare stabilit de comun acord cu EMSA (Agentia Europeană pentru Siguranță Maritimă; constituie punct Național de Contact pentru Grupul Tehnic Consultativ pentru Pregătire și Răspuns în caz de Poluare Marină (CTG MPPR), efectuează exerciții lunare folosind softul OPRC, privind răspunsul la poluare (predicția/evoluția petei de hidrocarbură în timp și spatiu); participă la exercițiile regionale, de comunicații în activitatea de răspuns în cazul poluărilor produse; participă la exercițiile privind răspunsul la poluare, organizate de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență și/sau ARSVOM; monitorizează transmiterea notificărilor privind cantitățile și tipurile de deșeuri aflate la bordul tuturor navelor maritime care urmează să sosească în portul Constanța, și care vor fi predate la facilitățile portuare de preluare; participă la elaborarea de proiecte legislative în domeniul prevenirii și răspunsului la poluările mediului acvatic navigabil; verifică în teritoriu conform unui program dinainte stabilit, modul de respectare a prevederilor legislative și a procedurilor în vigoare, în ceea ce privește prevenirea, răspunsul (intervenția) și investigarea în cazul poluărilor mediului acvatic navigabil. Deci, după cum se vede, atribuțiile ANR în situația de față erau și sunt clare. În mod normal, ANR trebuia să raspundă sesizărilor lucrătorilor portuari și ia de urechi CN APMC-ul. Asta doar dacă nu exista veșnica și solida cârdășie frățească între anumite personaje aflate de zeci de ani în funcții cheie la conducerea ambelor instituții.
Instrumente de convingere și constrângere există, dar doar pe hârtie
Tot ANR are în sarcină constatarea și luarea măsurilor legale ce se impun în astfel de situații. Site-ul ANR ne pune la dispoziție o listă lungă de măsuri punitive ce ar fi trebuit aplicate în mod normal atât CN APMC-ului cât și poluatorului în sine dacă ar fi fost depistat de ANR conform atribuțiilor. Spicuim doar câteva din lunga lisă de amenzi și măsuri administrative aflate pe site-ul ANR: Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani, următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viața ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
descărcarea apelor uzate și a deșeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale sau provocarea, cu știință, de poluare prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substanțe sau deșeuri.
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, următoarele fapte:
– neluarea măsurilor de eliminare totală a substanțelor și preparatelor periculoase care au devenit deșeuri; refuzul intervenției în cazul poluării accidentale a apelor (portuare!)și a zonelor de coastă;
Lista ANR cuprinde zeci de astfel de situații în care măsurile destul de drastice au rolul clar de a preveni evenimente de genul celor descrise la începutul acestui material. Dar ignoranța, lenea, și nesimțirea par că se potrivesc de minune cu mediul portuar ce este ilustrat cu desăvârșire în fotografiile surprinse de jurnaliștii DEZVĂLUIRI în bazinul danei PL8 din Portul Constanța-Sud Agigea.
