„Se laudă” că au strâns peste 100 de cazuri cu autor necunoscut
Surse neoficiale din Hârşova ne-au adus la cunoştinţă un caz şocant. Din spusele unor localnici, în luna ianurie a anului 2009 un minor din familia Guraliuc ar fi fost bătut măr de poliţistul Gabriel Baciu. Acesta din urmă, împreună cu doi colegi de la secţie, poliţiştii Măntălău şi Zanete, s-au prezentat într-un local de unde l-au luat pe sus pe minor şi l-au transportat la secţie. Conform declaraţiei unui hârşovean, băiatul era suspectat de furt şi, din câte se pare, Gabriel Baciu (care, culmea, e specializat în domeniul Criminalisticii) s-a gândit să-i aplice o lecţie pe care băiatul sigur n-o va uita niciodată. Localnicii spun că acesta ar fi fost bătut crunt, lucru pe care îl confirmă şi certificatul medico-legal, prin recomandarea celor două săptămâni de repaus şi spitalizare. Salvatorii băiatului au fost chiar colegii lui Baciu, care l-au scos din mâinile poliţistului furios.
Un articol de Andreea PAVEL
Contactat telefonic, subcomisarul Buzoianu ne-a declarat că nu există nici o plângere la secţia din Hârşova, dar că, dacă va fi găsit vinovat, Gabriel Baciu va fi sancţionat conform legii. Din câte se pare, tatăl băiatului a luat măsuri, depunând o plângere la Poliţia Constanţa. În schimb, băiatului şi mamei acestuia le este teamă de repercusiunile publicării întregii istorisiri, dat fiind faptul că nu mai au pic de încredere în cei care, în mod normal, ar trebui să-i apere şi nu să bată cetăţenii ca la uşa cortului. Victima a împlinit recent 18 ani şi a avut curaj să povestească cele întâmplate unei cunoştinţe, atunci când a citit anchetele publicate de ziarul nostru pe www.dezvaluiri.ro. Vă prezentăm în continuare alte exemple în care poliţiştii din Hârşova sunt acuzaţi de un cetăţean că nu îşi exercită meseria după cum le-ar impune uniforma pe care o poartă în folosul comunităţii.
Vom reveni!
Prioritatea liberalilor în faţa cetăţenilor simpli
Pe 15 martie 2008, pe vremea când Ionel Chiriţă simţea din ce în ce mai puternic şubrezeala scaunului de primar, Sorin Nechita a încasat o bătaie cu iz politic. Nici până azi, poliţiştii nu au găsit agresorii, chiar dacă există martori, iar victima îşi aminteşte clar nişte replici cel puţin dubioase din seara respectivă: „Sâmbătă seara, în jurul orei 19:00, am plecat cu bicicleta spre casă şi am văzut că maşina viceprimarului era în spatele meu. Am luat-o prin zona Primăriei, dumnealui a oprit acolo vreo cinci minute, apoi primarul împreună cu vicele au plecat cu maşina celui din urmă. Primarul stă vizavi de partid (PD-L, n.red.), acolo unde eu am făcut un popas. Am luat-o pe lângă un gard viu şi de-aici… începe totul”, ne-a mărturisit plin de vânătăi la acea vreme, Sorin Nechita. Victima povesteşte cum un tânăr a făcut un salt din spatele gardului viu şi i-a aplicat o lovitură puternică în faţă, în urma căreia a rămas fără câţiva dinţi. Apoi a urmat replica, cel puţin dubioasă, a agresorului: „Ce-ai, mă, cu tata?!”. „M-am gândit că poate mă confundă, dar el mi-a zis că ştie prea bine cine sunt şi m-a întrebat ironic dacă îl vreau pe Nădrag (actualul primar, n.red.)!?”, susţine omul, care, în urma acestei replici, a mai primit două lovituri puternice în cap. La mijloc nu a putut fi vorba de vreun jaf, pentru că omul avea 300 RON şi un ceas, care nu au fost furaţi.
Vecinii victimei i-au spus acestuia că agresorul este Lucian Stancu, fiul viceprimarului de la acea vreme, din Hârşova. „Cazierul” lui Stancu jr. nu e tocmai curat, având în vedere că victima ne-a povestit cum fiul viceprimarului a fost destituit din funcţia de ofiţer al Poliţiei de Frontieră Hârşova, pe motiv de braconaj piscicol.
Mai mult decât atât, după ce ziarul DEZVĂLUIRI a făcut public incidentul, pe numele lui Sorin Nechita au fost înregistrate plângeri la Poliţia Hârşova tocmai din partea familiei Stancu, foarte deranjată de “calomniile” aduse de hârşovean. Poliţiştii s-au grăbit să dea curs acestor sesizări, cercetându-l pe Nechita de calomnie, hărţuire, ameninţări şi altele similare. Nechita a primit pe 29 martie a.c. o amendă de 600 RON tocmai din cauza acestui lucru. În prezent, Lucian Stancu este ofiţer la Poliţia de Frontieră din Constanţa. Poate acum e lesne de înţeles de ce colegii de uniformă a lui Stancu, din Hârşova, s-au grăbit să cerceteze o plângere depusă ulterior, şi pentru un motiv cu mult mai puţin îngrijorător, în loc să caute mai degrabă în ograda lui Stancu, principalul suspect în bătaia pe care a primit-o Nechita în urmă cu un an.
Un fleac, au otrăvit păşunea
Pe 19 februarie a.c., în zona Dunării din Hârşova, pe drumul de acces către păşune, au fost aruncate mai multe kilograme de grăunţe tratate cu Furadan. Locul în care a fost găsită substanţa otrăvitoare face parte din singurul drum de acces al animalelor către păşunea localităţii Hârşova. Sorin Nechita, hârşoveanul care a descoperit grăunţele otrăvite în locul de acces la islazul localităţii, a anunţat imediat Poliţia Hârşova. Omul ne-a declarat că aceştia s-au sinchisit să vină la faţa locului de-abia după două ore. Unde mai pui că organele de control n-au venit nici cu aparat de fotografiat, nici cu alte ustensile cu ajutorul cărora să poată identifica autorul, sau cureţe zona de substanţa otrăvitoare. Pe poliţiştii hârşoveni prea puţin i-a interesat autorul acestei acţiuni. Descoperirea identităţii celui care a îndrăznit să facă poze la otravă, apoi să-i tragă de mânecă pe domnii în uniformă ca să ia măsuri, a avut prioritate. Aşa se face că în numai un sfert de oră aceştia au şi aflat cine a turnat la presă, în loc să afle cine a aruncat otrava.
Ritualuri satanice cu iz de ameninţare
În anul 2003, liberalul Ionel Chiriţă mai avea puţin şi termina primul mandat de primar al Hârşovei, pregătindu-se prin fel şi fel de metode să ocupe scaunul edilului încă patru ani. În acelaşi an, incomodul Sorin Nechita, vizitându-şi soacra, a avut parte de un scenariu înfiorător. În curtea bătrânei de aproape 90 de ani zăcea un porc mătrăşit în fel şi chip. Culmea este că dacă motivul ar fi fost furtul, atunci carnea ar fi trebuit cărată de la faţa locului. În schimb, capul porcului atârna într-un stâlp, pielea jupuită era întinsă peste tot, iar sângele completa perfect oribilul gest. Sorin Nechita a declarat jurnaliştilor DEZVĂLUIRI că acţiunea fusese făcută de echipa liberală, cu mesajul: “Ai grijă, că aşa o s-o păţeşti şi tu!”. Tot hârşoveanul ne-a povestit că poliţiştii au arătat minimul interes faţă de acest caz şi, deşi existau suspecţi, şi acest caz este clasat cu “autor necunoscut”. Suspecţii sunt Gheorghe Rusu şi Dumitru Savin, din câte se pare ambii cu orientări liberale. Cei doi l-au ameninţat apoi pe Nechita că i se vor fura caprele, lucru care s-a şi întâmplat ceva timp mai încolo.
Prim procurorul zice una, poliţiştii fac alta
Astfel se face că în 2005, Nechita s-a trezit cu toate cele 600 de capre furate. Înapoi au fost aduse doar 60, din cele spuse de hârşovean: „Au mers cu mine pe un fel de drum de reconstituire şi într-un anumit punct mi-au spus că de-aici încolo să merg singur pentru că ei nu mai vor să vină. Şi deşi există suspecţi pentru povestea cu porcul şi pentru cea cu caprele, ei lăsat baltă cazurile şi le-au băgat la autor necunoscut!”.
Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au stat de vorbă cu Eugen Apostol şi Iulian Pană, doi dintre poliţiştii despre care Sorin Nechita susţine că tergiversează derularea anchetelor până la prescrierea acestora. Conform hârşoveanului revoltat, prim procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Adina Florea, i-a trimis lui Sorin Nechita o rezoluţie prin care aceasta confirma faptul că sângele găsit în curtea unde porcul a fost mătrăşit este acelaşi cu cel găsit în şareta unuia dintre cei doi suspecţi. Cu toate acestea, poliţiştii susţin că o astfel de examinare nu este posibilă decât la om. Tot Nechita susţine că prim procurorul a dat undă verde la cercetarea penală a celor doi, în timp ce poliţiştii vorbesc şi-aici de „autor necunoscut, în lipsa probelor”.
Şi exemplele pot continua.
Cine n-are jandarmi, să-i cumpere de la MIRA
Administraţia locală din Hârşova se chinuie de luni bune să aducă în oraş o structură de jandarmi care să asigure liniştea locuitorilor şi să-i protejeze pe aceştia de atacurile xenofobe şi infracţionalitatea crescândă. Mai ales în condiţiile în care pe la secţia de poliţie şi pe străzile oraşului se mai plimbă doar 20 de angajaţi în uniforme bleumarin. Acest număr este insuficient chiar şi pentru o comună, darămite pentru oraşul Hârşova. Ca să nu mai spunem că până şi poliţiştii de-aici se plâng că nu pot face faţă tuturor atacurilor zilnice, plângerilor depuse şi patrulărilor prin oraş. Stând de vorbă cu ei despre aceste lucruri şi despre cauzele care au dus la clasarea a mai bine de 100 de cazuri cu autor necunoscut, în ultimii doi ani, poliţiştii au ajuns la concluzia că sosirea jandarmilor în Hârşova ar fi un lucru extraordinar care i-ar ajuta să nu se mai confrunte cu atâtea bătăi, furturi şi alte zeci de atacuri asemănătoare.
Primarul Tudor Nădrag a trimis o solicitare către Jandarmeria Română, iar Olimpiodor Antonescu, general maior, prim-adjunct al inspectorului general şi şef al statului major, a răspuns prompt şi favorabil adresei edilului: „Solicitarea dumneavoastră a fost analizată cu atenţie de specialişti din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi, având în vedere situaţia operativă existentă în această zonă, starea infracţională, distanţa relativ mare faţă de municipiul Constanţa, este justificată înfiinţarea unei structuri de jandarmi în oraşul Hârşova”. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2008, Jandarmeria a înaintat structurii de specialitate din cadrul MIRA propuneri pentru înfiinţarea unei grupe de jandarmi, posturile necesare urmând a fi asigurate prin redistribuire la nivelul Jandarmeriei Române. Până aici, toate bune. Dar ce te faci când reprezentanţii Ministerului de Interne ori nu înţeleg o frază cât se poate de simplă, ori din lene nu stau să citească tot conţinutul. Acestea sunt explicaţiile faptului că MIRA a refuzat vehement propunerea primarului Tudor Nădrag, argumentându-i acestuia că „nu sunt bani”. Întrebarea care se ridică e următoarea: Pentru ce bani, în condiţiile în care Jandarmeria Română a pus problema redistribuirii, iar administraţia locală din Hârşova a investit deja 20 miliarde în ceea ce se dorea a fi viitorul loc de muncă al jandarmilor ce trebuiau să păzească oraşul? Şi iată cum, din incapacitatea de comprehensiune combinată cu nepăsarea crasă a celor de la Interne se ajunge la astfel de situaţii triste şi îngrijorătoare, în care un oraş precum Hârşova ajunge să se confunde cu un sat fără câini.
