Interviu

Plantări intensive în zona „Copcealău”, la poalele Culmii Pricopanului

Ziua de 27 aprilie 2011 a fost una de succes, în realizarea proiectului “Plantează un copac şi în inima ta un colţ de verdeaţă”, plantându-se, într-o singură acţiune, un  număr de 2000 de puieţi, din specii autohtone (cărpiniţă, mojdrean, carpen, frasin, jugastru), într-un parteneriat, ce se  doreşte a funcţiona mulţi ani de acum încolo, cu următoarele instituţii şi comunităţi locale: Consiliul Judeţean Tulcea (21 reprezentanţi în teren, care au lăsat computerele din birou şi au dat toată ziua la cazma, fiind în prima linie), Liceul Teoretic Grigore Moisil, din Tulcea (80 de copii şi profesori), Comuna Luncaviţa, din judeţul Tulcea (21 copii şi profesori), Consiliul Local al Oraşului Măcin (6 reprezentanţii ai comunităţii măcinene) şi Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (12 reprezentanţi). Locaţia în care s-a plantat este pe teritoriul administrativ al oraşului Măcin, la poalele celor mai vechi munţi din ţară, Munţii Măcinului, comunitatea, sub coordonarea Consiliului Local, preluând şi misunea de asigurare a lucrărilor de întretinere viitoare (trei ani) a suprafeţei plantate.

Un articol de Paul PÂRVU

La sfârşitul zilei, deşi obosiţi şi cu cozile cazmalelor… lustruite de podul palmelor, partenerii de acţiune s-au îmbrăţişat, s-au felicitat între ei,  fără a se fi cunoscut înaintea acţiunii şi s-a simţit că nu mai erau cinci grupuri, aşa cum s-au întâlnit dimineaţa, ci o singură echipă.
Activitatea va continua şi în anii următori, pentru că poalele bătrânilor munţi hercinici au fost dezgolite de brâul de păduri, în dorinţa omului de a câştiga mai mult spaţiu destinat agriculturii. Dar natura şi-a acoperit mereu rănile, imediat ce exista un timp de răgaz în utilizarea pentru agricultură a terenurilor, care se prăvălesc de pe stâncile golaşe hercinice la poalele acestora, şi, cu ajutorul vântului şi a animalelor sălbatice, încearcă mereu să-şi refacă zestrea de vegetaţie specifică Dobrogei de Nord. Aici vor să ajute organizatorii acţiunii, Administraţia Parcului şi partenerii acesteia, iubitori de natură şi, prin aceasta, iubitori de viaţă .
De aceea, Administraţia Parcului îşi propune să acţioneze pentru  reconstrucţia ecologică a terenurilor de la limita Parcului Naţional, puse la dispoziţie, acum, de Primăria oraşului Măcin şi, se speră, în viitor  şi de celelate şase administraţii  locale din vecinătatea Parcului.
“Dorim să continuăm împădurirea terenurilor degradate (poartă acest stigmat după ce omul, dictator pe Pământ, a tăiat pădurea, a utilizat terenul cât mai prost posibil, pentru agricultură, şi apoi l-a declarat… sterp, degradat si nefolositor). Aceste suprafeţe, situate la limita Parcului Naţional, vor fi împădurite prin utilizarea de specii autohtone,  acolo unde izvoarele istorice nu prea îndepartate sau „martorii” din teren ne arată că a fost pădure. A fost o acţiune de succes, nu prin cantitatea lucrului făcut, ci pentru că s-a oblojit o rană mai veche a Culmii Pricopanului, prin plantarea cu puieţi specifici zestrei vegetale dobrogene, pentru că s-a picurat suflet la fiecare groapă săpată pentru copăcei şi pentru că s-a închegat o echipă de 140 de oameni, care şi-au promis că acesta este doar începutul unui parteneriat, pentru protejarea şi promovarea unicităţii tărâmului dobrogean, binecuvântat cu atâtea daruri de patrimoniu natural necunoscute încă, chiar dobrogenilor, aşa cum au afirmat unii dintre participanţii la acţiune”, ne-a declarat directorul Administraţiei Parcului, Viorel Roşca.

Actualitate

To Top