Pestera idolilor ganditori de la Hamangia zace in mizerie si uitare

Coasta taioasa de calcar a Dealului Sofia, pe malul Canalului Dunare-Marea Neagra, locul in care a fost descoperit fascinantul grup statuar intitulat “Ganditorul de la Hamangia si perechea lui feminina”. Pe lama culmii s-au agatat in podisul de piatra cocioabe si bordeie, cu garduri carpite, curti pline de puradei care alearga prin noroaie. Este Columbia, cel mai prapadit cartier al Cernavodei. De-a lungul peretelui, mai multe grote sparg stanca din loc in loc. Un sistem de galerii si-a facut loc tainic in inima muntelui in care oamenii preistorici isi faureau idolii.

Ne strecuram printre buruienile inalte, daramaturile unei case, agregate industriale pazite de caini de pripas. Printre munti de peturi si boarfe jegoase, doi magari rup cu miscari lenese ale capului maracinii albastri care inunda valea. Cea mai mare dintre grote are o deschidere impresionanta, o bolta cu margini aproape regulate. Inca de cum intram, ni se strecoara in oase o umezeala paralizanta. Din tavanul indepartat al primei sali, inalta de vreo 30 de metri, apa se infiltreaza prin multe crapaturi siroind pe clisa de sub picioarele noastre. Peste tot gasim urme ale unor constructii adaugate, peste structura naturala, faurita in calcar de ape. In timpul ambelor razboaie mondiale, aici au fost amenajate adaposturi; piroane de fier, platforme de ciment se zaresc peste tot si demonstreaza ca amenajarea spatiului natural, transformat ulterior in buncare, s-a facut dupa proiecte bine puse la punct. Patrundem prin galeriile care se ramifica peste tot, desenand o adevarata fortareata subterana cu o lungime de mai multe sute de metri. In multe locuri galeria a fost largita, finisata, pentru a se inlesni accesul. Trecerile dintre tunele au fost consolidate cu pereti de caramida, pentru a impiedica surparile. Intr-una din galerii, plina de apa, gasim un morman de izolatie de plastic, probabil de la cablurile furate de hotii de cupru, care vor fi ascuns prada aici. In rest, multe gunoaie aruncate de contemporanii care s-au adapostit, ori doar au trecut prin tunele. Intr-o incinta, passim chiar pe balegar si mirosul ne convinge ca aici a fost injghebata chiar si o stana de oi.

Simboluri ale cultelor fertilitatii si fecunditatii

Reputatul profesor universitar Radu Florescu arata intr-un studiu ca grupul statuar, realizat din teracota, a fost descoperit, in anul 1956, intr-un mormant de inhumatie apartinand culturii Hamangia, din neoliticul mijlociu. Prima dintre figuri reprezinta un barbat sezand pe un scaunel, cu coatele sprijinite pe genunchi, sustinandu-si capul cu palmele. Atitudinea de concentrare si meditatie caracteristica este cu atat mai expresiv redata cu cat ansamblul corpului de barbat nud, stilizat in volume si planuri triunghiulare, constituie o compozitie spatiala perfect echilibrata si proportionata. Figura statuetei este atent prelucrata, cu trasaturile clar definite si cu marcarea unor detalii expresive, cum ar fi modificarea conturului obrajilor sub presiunea palmelor. Femeia, de asemenea nuda, cu o graviditate accentuata, caracterizata printr-o reprezentare atipica, cu un picior intins si altul pliat, sezand pe pamant. Cele doua piese sunt perfect netezite si lustruite, de culoare brun-neagra. Figurinele sunt printre cele mai vechi si mai frumoase exemple de conceptie plastica si de folosire a unor mijloace de expresie simple pentru obtinerea unor efecte artistice. Arheologii nu au ajuns la o concluzie clara privind sensul acestor reprezentari, dar faptul ca au fost descoperite intr-un mormant dovedeste semnificatia funerara. Imaginea femeii gravide si a barbatului, in pereche, poate fi o trimitere catre credintele in fecunditate si fertilitate. Cu toate acestea, este greu de stabilit daca este reprezentarea perechii mitice ce asigura fecunditatea si fertilitatea naturii, a unor intermediari intre oameni si divinitati sau chiar a celor raposati. Cultura Hamangia este de origine indepartat orientala si este caracteristica, in neoliticul mijlociu, adica in urma cu 6000-6500 de ani, intregului teritoriu al Dobrogei. Populatia acestei culturi se ocupa cu cultivarea plantelor, sedentara, locuind in asezari situate in apropierea lacurilor sau a apelor curgatoare. Asezarile erau semistabile, vatra lor mutandu-se de-a lungul cursului de apa, pe masura ce terenul pierdea din fertilitate, prin cultivare. In apropierea asezarilor erau situate cimitire de inhumatie cu bogate ofrande alimentare, vase fine, figurine de teracota predominant feminine.

Simple promisiuni

Toata maretia trecutului paleste in fata gunoiului de astazi. Gunoi si neglijenta de care ne lovim din nou la iesirea din viscerele pamantului. Odata cu mirosul de putregai care pluteste peste tot. Primarul Cernavodei, Gheorghe Hansa, spune ca este interesat de istoria orasului si a introdus figura Ganditorului pe stema. In urma cu mai bine de un an, el se lauda si cu o replica de dimensiuni mari a grupului statuar, pe care sa o aseze in centrul orasului, ca si cu un simpozion anual “cu tinuta stiintifica de cel mai inalt nivel”, intitulat „Cernavoda Ganditorului”. In ceea ce priveste locul in care au fost descoperite statuetele, Gheorghe Hansa isi inchipuia un panou cu explicatii detaliate despre istoricul sitului arheologic. Chiar si aceste palide demersuri au ramas simple promisiuni, acoperite de maracinii si molozul ce s-au asternut deasupra platoului din fata Dealului Sofia, deasupra istoriei fascinante ale oamenilor care isi faureau idoli din piatra.