Editorial

Pașapoartele de vaccinare și carantina – între persecuție și ineficiență

Recent, secretarul de stat Andreea Moldovan a anunțat că autoritățile lucrează de zor la un plan pentru Valul 3 al pandemiei, ținând cont de noile tulpini și de faptul că tulpina britanică „vizează copiii, având o rată mai mare de transmitere şi de contagiozitate la această grupă de persoane”. În aceeași zi, premierul Marii Britanii – ză mazăr and ză fazăr al „tulpinei britanice” – anunța ca prim pas al relaxării deschiderea școlilor la începutul lui martie. În Anglia, începând din 8 martie nici măcar nu sunt obligatorii măștile, pentru elevi. Clasele primare sunt exceptate total, iar de la gimnaziu în sus există obligația de a le folosi în pauză, în clasele în care nu se poate asigura distanțarea între elevi, sau în cazul altor evenimente școlare cu participare de grup și distanțare imposibil de respectat. Punând cap la cap aceste două știri contradictorii, nu putem să nu ne punem întrebarea: „Dacă tulpina britanică e așa de periculoasă pentru copii, cum se face că primii care sunt aruncați în calea ei de autoritățile britanice sunt chiar copiii?” Au înnebunit autoritățile engleze? (Sau ale noastre?)
Urmăream un interviu cu un parlamentar englez, la momentul când ideea pașapoartelor de vaccinare a fost pusă pe tapet pentru prima oară, de ministrul turismului din Grecia. Râzând, parlamentarul îi declara realizatorului că primul gând care i-a trecut prin cap când a auzit de această trăznaie a fost „O, cu siguranță asta nu a fost ideea lui!” Altfel spus, omul se gândise, ca mulți alții, că cineva îi băgase în față bietului ministru grec această partitura, și îl pusese să o cânte. Grecia, care e în moarte clinică fără turiști și care a avut o mini-pandemie, ar trebui să fie ultima țară care să impună vreo limitare călătorilor. Iar din noiembrie, de când covidul s-a răspândit frumușel și în țara lor iar transmiterea comunitară e o realitate de netăgăduit, grecii nu pot nici măcar pretinde că boala le este adusă de străini.
Grecia – țară mică, datoare vândută stăpânilor din UE și aiurea – a intrat în horă. De-a lungul și de-a latul continentului, guvernele se pocnesc unele pe altele cu restricții de călătorie și închideri de granițe. Germania a închis granițele cu Austria și Cehia, dar nu și-a permis să trântească ușa-n nas francezilor. Alții au liste negre cu țări și zone din care dacă vii ești automat considerat suspect. Libertatea de circulație a oamenilor și a mărfurilor a devenit o glumă proastă din trecut. Practic, dacă mâine România ar fi brusc primită în Schengen, ar constata că e singură acolo…
Acum o lună, România a inclus Maldivele pe lista țărilor din zona galbenă (din care, la întoarcere, e obligatoriu să intrăm în carantina 14 zile). Maldive e un teritoriu periculos, unde covidul face ravagii. Numărul infectărilor e unul astronomic (avertisment – așezați-vă jos, urmează să fiți șocați!) Țara a raportat recent 18.500 de cazuri și un total de 60 de decese… în ultimele 12 luni!
Lista țărilor galbene e deschisă de mai multe țări de buzunar – Gibraltar, Andorra, Turks și Caicos, Monaco etc., iar Maldivele sunt depășite în acest clasament al rușinii de Eswatini – o țară de care eu unul e prima oară când aud (indiciu – eSwatini are capitala la Mbabane, deci, da, e vorba de fostul Swaziland, rebotezat, aflu acum, prin anul 2018). Eswatini are 16.000 de cazuri…
Prin comparație, România avea la 1 ianuarie mai mulți morți, decât numărul total de cazuri în Maldive sau amărâtul Swaziland. Așadar, autoritățile noastre nu se tem că ne vor îmbolnăvi Gheorghe sau Marghioala care lucrează la aceeași fabrică cu noi sau merg acasă cu același autobuz cu noi, în schimb se tem că doi negri mititei din Mbabane se vor sui într-un avion și ne vor umple pe toți de bube…

Un lucru pe care l-am constatat cu tristețe, de la începutul crizei covid, a fost acela că țări pe care le credeam civilizate și dezvoltate au copiat cu nesimțire metodele absurde și pompieristice, rupte din „Moș Teacă și epizootia” – metode care sunt autentic românești – fără măcar să ne citeze, darămite să plătească copyright! România e în hora frățească a țărilor care cer test PCR efectuat cu 72 de ore înaintea intrării în țară. Un coleg îmi povestea de un grup de studenți care au intrat cu test PCR 100% negativ, 100% valid și verificabil. Apoi, două zile mai târziu, erau toți căptușiți cu covid. ”Normal”, i-am răspuns. Pentru ca testul ăla e valabil o secunda. În secunda doi, ai dat nas în nas, poate chiar la ușa centrului de testare, cu cineva infectat și te-ai procopsit cu nițel covid. Ai în buzunar hârtia de negativ, dar în nas ai virusul care te face pozitiv.
Are vreun rost sa îi obligăm pe milioane de oameni să dea sute de euro pe teste, să le interzicem dreptul de liberă circulație pentru că nu au asupra lor o hârtie cu valoare zero? Răspunsul e evident. Și cu toate astea o facem, și noi și alții, pe principiul „Mircea, fă-te că muncești”. Sau „fă-te că ai soluții” în cazul acesta…
Pașapoartele de vaccinare vin pe aceeași linie: Indiferent de forma în care vor fi abordate, au două probleme insurmontabile:
1. Sunt o formă de discriminare pozitivă a celor care le posedă și negativă a celor care nu le au. Sunt țări amărâte – ca Franța și alte multe națiuni din UE – în care ritmul vaccinării e de râsul curcilor. Sute de milioane de oameni nu își vor putea face vacanța în străinătate sau vor avea probleme la muncă când nu vor putea călători fără carantină în alte state, și asta doar pentru că nu vor deveni eligibili pentru vaccinare până spre toamnă. Și să vrea, și nu vor putea să se vaccineze.
2. Avem deja certificat și recunoscut inclusiv de fabricanți că vaccinurile vechi sunt de câteva ori mai puțin eficiente în cazul tulpinilor noi, deci ajungem în același punct cu certificatul PCR – ai o hârtie inutilă, un „fă-te că ai soluții”. În Marea Britanie, din cauza succesului fulminant al campaniei de vaccinare și imunizării pe cale naturală (Anglia a avut un număr uriaș de infectări în primăvară), tulpina clasică e pe cale de dispariție. Tulpina nouă, zisă și „britanică” e cauza a circa 90% din infectările din Regat, ceea ce e o consecință logică. În cazul ăsta, ce o să facem, o să trebuiască să trecem iar la coadă, ca să avem în pașaportul de vaccinare certificatele de vaccinare noi, pentru tulpinile noi – la fel cum se puneau până acum ștampilele cu viza de călătorie?
Anul 2020 a fost acela în care am privit cum logica și știința au fost aruncate la gunoi, locul lor fiind luat de măsuri arbitrare, impuse pe un fond mistic, religios. Credem în măști, carantine, distanțare și toate cele, la fel cum odată credeam în dumnezei – în ciuda munților de dovezi care ne arată adevărata lor eficiență.
În principiu, e ok. Toată lumea e liberă să creadă în ce vrea. Mai trist e că suntem supuși unei sumedenii de măsuri restrictive care nu au niciun sens. Ce rost are de exemplu să carantinezi pe cei veniți dinafară ca să nu iei tulpina britanică – când tu ai deja o grămadă de cazuri și transmitere internă, comunitară, niciunul din cei depistați pozitivi nevenind din străinătate sau având contact cu cei veniți? Ce rost are să investești timp, sume uriașe, să faci planuri de închidere a școlii, în timp ce englezii – cei mai afectați – deschid școlile, fără măști și tămbălău?

Un articol de Răzvan PETRE

P.S. După terminarea articolului, am dat peste o știre cu Raed Arafat, care agita babalaul „tulpinilor agresive”, restricții noi și vaccinuri în cascadă: „Vaccinul rămâne la soluția optimă. E posibil să ajungem la alte doze de rapel. La fel ca în cazul vaccinului antigripal. Pentru că apar mutații care necesită noile doze.” Ați înțeles? Noi tulpini = noi doze, noi vize pe pașaport. Cei făloși se lăudau până azi cu viza de SUA, de mâine se vor lăuda cu viza pentru „tulpina braziliană”.
Colegul lui Arafat, Dan Barna, îl completa: „Pașapoartele de vaccinare se vor întâmpla în mod organic, pentru că oamenii vor dori să călătorească…” Ei, dacă pui problema astfel, iar pașaportul de vaccinare e „organic”, deci „bio”, lucrurile sunt mult mai frumoase… Prin urmare nu – vaccinarea nu e obligatorie, dar da – vaccinarea e obligatorie dacă vrei să ieși din țară, să mergi la muncă, sau să te întorci la familie, fără să stai în arest la domiciliu. Cam ca pe vremea lui Nea Nicu, doar că atunci îți trebuia aprobare de la Partid ca să ieși, și de la Secu, ca să te întorci. Tehnologia modernă și politicienii cu gulere albe (dar cu mânecile gri) au făcut posibil ca cele două să fie îmbinate.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

To Top