Interviu

Parlamentarii cu atribuţii în Mediu şi Agricultură şi autorităţile competente doresc îmbunătăţirea administrării Rezervaţiei Delta Dunării

Săptămâna trecută, Tulcea a fost locul în care membrii comisiilor de Mediu şi Agricultură din cadrul Parlamentului României şi-au dat întâlnire cu actualul deputat Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, dar şi cu reprezentanţi ai Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării. Aceştia au discutat pe parcursul mai multor ore despre noua lege a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, care ar putea fi adoptată în prima sesiune parlamentară din toamna aceasta. Conform noilor prevederi legislative, responsabilităţile referitoare unei serii de activităţi economice, precum pescuitul, agricultura sau vânătoarea vor reveni Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). În prezent, răspunzător direct de aceste aspecte este Ministerul Agriculturii. Astfel, resursele piscicole ce sunt acum administrate de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură vor reveni ARBDD, iar în ce priveşte vânătoarea, cei care vor stabili dacă aceasta va fi permisă sau nu în Delta Dunării, vor fi reprezentanţii Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei.

Un articol de Andreea PAVEL, Ştefan Doru COPOŢ, Răzvan PETRE

Fostul ministru al Mediului vrea să păstreze tradiţiile locuitorilor din Delta Dunării

În ce priveşte pescuitul comercial, Sulfina Barbu a punctat, bazându-se pe Art. 8 al Legii 82 din 1993, privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dreptul populaţiei locale de a-şi păstra obiceiurile specifice locale şi activităţile economice tradiţionale. Deputatul PD-L a ţinut să sublinieze şi importanţa întâlnirii: “Am venit aici, unde, împreună cu reprezentanţii autorităţilor de la nivelul judeţului Tulcea, atât autorităţi guver¬namentale, cât şi locale, să luăm o decizie finală. Vrem ca această modificare legislativă să aducă îmbunătăţiri Rezervaţiei Biosferei Delta Du¬nării din toate punctele de vedere”.

Sulfina Barbu: “Trebuie să ştim priorităţile pentru a le cuprinde în bugetul din 2010”

Romulus Ştiucă, directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării, a prezentat un Master Plan privind pentru dezvoltarea dura¬bilă a Deltei, document ce conţine o serie de proiecte foarte impor¬tante pentru această zonă, printre care infrastructura, turismul sau reconstrucţia ecologică.
Sulfina Barbu a apreciat despre structura Master Planului că este necesară cunoaşterea şi conştientizarea priorităţilor, proiectele cuprinse de document urmând să fie înscrise în bugetul anului viitor: “Trebuie să fie un angajament al întregului Guvern, pentru ca aceste măsuri din Master Plan să se şi regăsească pe teren şi să nu rămână doar pe hârtie. Pentru că Parlamentul este cel care dezbate şi aprobă bugetul, noi vrem în cunoştinţă de cauză să ştim pentru bugetul pe anul 2010, pe care îl vom aproba în toamna acestui an, ce propuneri din această zonă sunt şi care sunt şi finanţabile pentru a aproba aceste cereri în cunoştinţă de cauză”, a adăugat deputatul PD-L, Sulfina Barbu.

Care sunt noutăţile legislative?

Din câte se pare, un aport foarte important la îmbunătăţirea legii l-a avut tot un deputat PD-L, Avram Marian (Colegiul I, Tulcea). Acesta a adus câteva amendamente la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 82 din 1993 privind cnostituirea Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”.
Spre exemplu, Avram Marian a propus introducerea punctelor noi, 13 şi 14, care precizează următoarele:
Art. 4 – (13) “Conducerea Administraţiei Rezervaţiei este asigurată de un Consiliu de Administraţie, format din cinci membri, după cum urmează:
Guvernatorul Administraţiei rezervaţiei;
Reprezentantul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
Reprezentantul Administraţiei Naţionale Apele Române;
Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei;
Reprezentantul desemnat al Consiliului consultative de administraţie;

Art. 4 – (14) “Structura organizatorică şi numărul total de personal ale Administraţiei rezervaţiei, Regulamentul de organizare şi funcţionareal Administraţiei rezervaţiei, precum şi componenţa nominală a Consiliului de administraţie se aprobă de Guvern, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului”.

Pe de altă parte, Avram Marian a propus ca terenurile din domeniul public de interes judeţean sau local, utilizate ca amenajări agricole sau piscicole şi care din cauza degradării, sau altor cauze, nu mai sunt exploatate în scopul pentru care au fost amenajate iniţial, vor fi supuse lucrărilor de reconstrucţie ecologică, aprobate prin Planul de Management.

De asemenea, deputatul PD-L a mai propus ca accesul persoanelor fizice în perimetrul rezervaţiei în scop turistic şi recreativ – sportiv, cu excepţia localnicilor, se va face după achitarea unor tarife stabilite în prealabil, în baza permisului emis de Administraţia Rezervaţiei. Tariful va cuprinde, printre altele, şi contribuţia vizitatorilor pentru activitatea de salubrizare a domeniului public de interes naţional. Tot legat de tarif, deputatul a precizat că 50% din veniturile acumulate va reveni autorităţii publice judeţene, iar restul de 50% va reveni ARBDD.

Ce se întâmplă dacă se interzice pescuitul comercial?

În cadrul întâlnirii, s-a ridicat şi problema efectelor negative care ar apărea în cazul în care pescuitul comercial ar fi interzis în următorii 3-5 ani. Astfel, prezentăm în rândurile ce urmează câteva dintre posibilele urmări în contextul în care s-ar pune în practică această ipoteză:
-lipsa inventarierii capturilor din pescuit commercial pentru evidenţierea dinamicii producţiei de peşte.
-motivaţia pescarilor care pescuiesc illegal în cazul incidenţei cu organelle de control va fi “pescuitul de subzistenţă”.
-Speciile oportuniste (caras, babuşcă, plătică) vor prolifera în detrimentul speciilor de importanţă economică, care vor fi capturate cu predilecţie în pescuitul de subzistenţă şi sportiv.
-Specia caras care reprezintă 50% din totalul speciilor pescuite commercial, consumă icrele speciilor preferate de pescarii sportivi.
-Modalitatea legală de achiziţie a resurselor acvatice vii, de către locaţiile turistice care au în meniu preparate din peşte.
-Disponibilizarea pescarilor licenţiaţi pentru pescuit comercial, în număr de 1700 de persoane.
-Disponibilizarea personalului aferent cherhanalelor, aproximativ 150 de persoane.
-Disponibilizarea personalului fabricilor de conserve de peşte, circa 350 persoane.
Problemele sociale cu care ne vom confrunta sunt, implicit, acordarea de ajutoare sociale şi subvenţii, migraţia forţei de muncă spre alte oportunităţi de asigurare a nivelului de trai, dispariţia în timp, a unei activităţi tradiţionale în Delta Dunării şi, nu în cele din urmă, depopularea localităţilor din Delta Dunării prin plecarea tinerilor către oraş.

Schimbări amânate de 15 ani

Legea prin care au fost reglementate instituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi funcţionarea administraţiei acesteia a fost, de la bun început, un semi-eşec. Mâna tremurătoare a legiuitorului din 1993 inserase în text atât pasaje în care se intra, inutil, în detaliu, cât şi articole întregi cu un conţinut general, depărtat de subiect şi care trebuiau completate prin Hotărâri de Guvern ulterioare. Deşi stabilea regimul celei mai mari arii protejate din Europa, Legea 82/1993 avea abia 17 articole, şi la fel de multe pagini ca şi unul din ordinele banale pe care le dă anual Ministerul Agriculturii, pentru a institui prohibiţia pescuitului.
Lipsa de substanţă a formei iniţiale a acestei legi, cât şi faptul că ea se cerea, expres, a fi modificată prin Hotărâri de Guvern şi Ordine ministeriale, au făcut ca autoritatea Administraţiei Rezervaţiei (ARBDD) să fie relativă. Adesea, atribuţiile ARBDD au fost dublate, sau chiar triplate, de către cele ale altor autorităţi. S-a ajuns ca de la un an, la altul, agenţii ARBDD fie să poată, fie să nu poată desfăşura activităţi de control în anumite domenii, sau să poată desfăşura anumite acţiuni numai împreună cu alte autorităţi. Între timp, situaţia ecologică a Deltei s-a deteriorat, oalele spărgându-se în capul ARBDD, fără ca aceasta să aibă mijloacele optime pentru rezolvarea problemelor.

Actualitate

To Top