După publicarea unui articol pe tema concluziilor controlului Curții de Conturi la Ceronav, am fost contactați de fostul director general al Ceronav, Ovidiu Cupșa (demis în decembrie 2023, actualmente candidat la Primăria Constanța) și de Directorul Comercial al Ceronav, Dan Pisică. Totodată am intrat în posesia punctului de vedere transmis de Ceronav, Curții de Conturi.
Cupșa pretinde că totul e OK, dar hârtiile spun altceva
Pentru început, trebuie să specificăm două detalii: Raportul pe baza căruia am întocmit precedentul articol este unul preliminar (proiect de raport), urmând – potrivit declarațiilor lui Ovidiu Cupșa – să aibă loc o ședință de conciliere în care oficialii Curții de Conturi și reprezentanții Ceronav să negocieze textul raportului final.
De asemenea, trebuie menționat că proiectul de raport al Curții și neregulile sesizate vizează doar achizițiile din perioada 2022-2023, contractele mai vechi nefiind verificate vreodată, din datele pe care le deținem.
În intervenția sa, Ovidiu Cupșa ne-a asigurat că proiectul Curții este unul exagerat și că toate aspectele semnalate de Curte vor fi deplin lămurite pe urma răspunsului final dat de Ceronav, unde se va proba cu acte și declarații că totul a fost în regulă.
Punctual, de exemplu pe subiectul bonurilor de benzină decontate fără documente justificative, de către persoane fără atribuții etc., Cupșa ne-a asigurat că s-a respectat procedura și că totul se va lămuri.
Hârtiile depuse de Ceronav pe acest subiect dovedesc însă altceva: Ceronav își însușește din nou concluziile Curții, recunoaște încălcarea regulamentelor și promite să ajusteze procedura decontării cheltuielilor cu deplasările și să înăsprească mecanismul de verificare al decontărilor.
18 pagini de obiecțiuni
Adresa Ceronav în replică la concluziile Curții de Conturi este un document de 18 pagini, cu numeroase extrase din legislație, extrase din procedurile operaționale și puncte de vedere expuse pe larg. Din informațiile pe care le deținem, la aceasta au fost anexate numeroase documente justificative, care să susțină punctul de vedere al Ceronav.
Spre exemplu, referitor la cheul (nerealizat, dar plătit parțial) de la Galați, Ceronav vine cu mai bine de 4 pagini de explicații. La constatarea Curții că firma selectată să proiecteze cheul nu era specializată (ceea ce în opinia inspectorilor poate fi una din cauzele pentru care proiectul nu a putut fi realizat), Ceronav indică pe de o parte că s-a echivalat codul CAEN al proiectantului cu genul de lucrare care se cerea proiectată, respectiv că firma în cauză „e desprinsă din IPTANA București și a urmărit timp de 50 de ani, comportarea în timp al cheului de la Dunăre”.
În concluzie, Ceronav respinge constatările Curții, arată că sumele plătite au corespuns contractelor semnate și muncii prestate efectiv, iar nerealizarea lucrării s-a datorat nivelului scăzut al Dunării, colmatării cursului apei și altor autorități care (în opinia Ceronav) ar fi trebuit să dragheze Dunărea lângă cheul Ceronav. Din partea firmei proiectante, Ceronav nu reține nicio culpă – nici măcar aceea că în cei „50 de ani de urmărirea a cheului de la Dunăre” aceasta nu a observat că șenalul se colmatase și nu mai era utilizabil la standarde…
N-am greșit, dar îmi cer scuze!
Contrar afirmațiilor lui Cupșa, în punctul de vedere Ceronav, pentru patru dintre punctele raportului întocmit de inspectorii Curții, reprezentanții Ceronav acceptă „fără obiecții” constatările inspectorilor – semn că neregulile constatate sunt reale.
De asemenea, la cinci puncte ale raportului, reprezentanții Ceronav fac precizări și ridică obiecții… dar termină prin a promite că vor modifica Procedurile Operative (PO) și mecanismele de verificare – ceea ce va duce la prevenirea pe viitor a unor situații similare.
Parcurgând răspunsul Ceronav devine clar de ce Ovidiu Cupșa a folosit cuvântul „negociere” când s-a referit la discuțiile viitoare dintre reprezentanții instituției și cei ai Curții de Conturi: Se speră ca Curtea să fie înduplecată și măcar o serie din probleme să fie abandonate și să nu fie menționate în raportul final. În acest scop, Ceronav potopește inspectorii Curții cu extrase din lege, zeci de documente, propriile interpretări ale legislației etc. Iar acolo unde simt că argumentele cam scârțâie, promit că pe viitor nu se va mai întâmpla, pentru că vor revizui procedurile. Întrebarea care persistă este – Dacă totul este legal și procedurile sunt valide, de ce trebuie modificate?
Replica directorului Dan Pisică
Referitor la articolul publicat anterior, directorul comercial Ceronav Dan Pisică ne-a declarat: „Articolul este excesiv și nerealist. Se menționează faptul că în prima instanță nu au fost obiecțiuni, dar ulterior s-au făcut obiecțiuni în termenul legal de 15 zile. Ceronav a depus prin persoanele îndreptățite amendamente justificate cu documente relevante în acest sens. Ceea ce s-a publicat a fost un proiect de raport, multe dintre ele fiind nereale din punctul de vedere al entității!
Ceronav a demontat cu documente suport depuse la Curtea de Conturi toate punctele enunțate în minuta întâlnirii și în proiectul de raport. Au rămas puncte cum ar fi recuperarea energiei electrice și deplasările, chestiuni reale și relevante ce reies din documente! Restul sunt aberații fără fundament ce nu pot fi scrise.”
Un articol de Răzvan PETRE
(Foto jos – Ovidiu Cupșa și Dan Pisică, în 2014)
