Vistieriile primăriilor, golite în disperarea după putere în campania electorală din iunie 2008
Este criză şi o ştim cu toţii. Auzim asta în orice moment, oriunde. Primăriile localităţilor constănţene se chinuie să supravieţuiască, să achite salarii, să poată acorda în continuare ajutoarele sociale, să asigure necesarul de lemne pentru încălzirea sălilor de clasă şi să reuşească să achite facturile la iluminatul public. Nici vorbă de vreo investiţie din fonduri proprii; toate speranţele se agaţă acum doar de finanţările europene. Rectificările bugetare nu sunt distribuite uniform, ci, după cum vă prezentam într-o ediţie anterioară, după criteriul „culoarea politică potrivită, la momentul potrivit”. Viitorul se anunţă şi mai sumbru.
Un articol de Andreea PAVEL
Şi cum o problemă nu vine niciodată singură, de parcă nu erau de ajuns aceste aspecte, în judeţul Constanţa există primării care au de tras de pe urma nechibzuinţei, lăcomiei, intereselor personale şi indolenţei fostelor administraţii, care şi-au pierdut complet raţiunea în delirul campaniei electorale din iunie 2008. Disperarea după putere i-a determinat pe foştii primari să înglodeze administraţia în datorii, fără a se gândi la viitorul localnicilor. Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au ales cele mai elocvente exemple din teritoriu, pe care vi le prezentăm în rândurile ce urmează.
De la PNL, cu drag pentru PD-L: „gaură” de peste 50 de miliarde în Hârşova
Hârşova ocupă cu siguranţă nedoritul loc fruntaş la capitolul datorii lăsate moştenire de fosta administraţie liberală. Tudor Nădrag (PD-L), actualul primar ne-a declarat cu tristeţe că orice sumă mai mare ce intră în contul primăriei nu poate fi destinată integral comunităţii pentru că 700 milioane lunar se duc la bancă: „Dacă ne intră un miliard de lei vechi, rămânem cu 300 milioane ROL pentru că avem rată lunară, timp de 15 ani!”, a declarat primarul din Hârşova.
Unde mai pui că oraşul Hârşova se numără printre cele mai răsfăţate la capitolul rectificărilor bugetare din timpul guvernării Tăriceanu. Aceşti bani, alături de cele 35 de miliarde lei vechi împrumutaţi din bănci, nu se văd nicăieri investiţi în oraşul Hârşova. Ba mai mult, la preluarea mandatului, Tudor Nădrag s-a văzut nevoit să administreze un oraş cu cea mai mare infracţionalitate din Constanţa, cu şomajul în creştere abruptă şi cu o mare problemă între români şi minoritatea rromă. Cu toate acestea, beneficiind de un buget ciuntit din toate colţurile, administraţia locală a reuşit ca într-un an de zile să pună pe picioare comunitatea hârşoveană. „L-am rugat în mai multe rânduri, în cadrul Consiliului Local, să ne expună motivele pentru care a împrumutat 35 de miliarde de ROL, pe 15 ani. Mai am să dau opt miliarde, din totalul de 18 miliarde, unei firme, pentru o bucată de asfalt trântită în timpul campaniei electorale din iunie 2008. Când s-a organizat licitaţia, una dintre condiţii a fost ca plata să se facă în trei ani. Dacă ar fi câştigat firma pe care şi-o dorea domnul Chiriţă, atunci banii erau plătiţi imediat. Dacă nu, suma era achitată după trei ani sau mai mult. Escrocheria este reprezentată de următorul aspect: pentru că Ionel Chiriţă a solicitat plata eşalonată, atunci firma care trebuia să câştige a adjudecat licitaţia la preţ dublu, pe motiv că plata se va face eşalonat. De aceea, după ce firma a câştigat, fostul primar a achitat imediat 10 miliarde din sumă şi ar fi vrut să achite şi diferenţa, dar nu s-a putut pentru că nu a mai fost ales primar. În aceste noi condiţii, firma va primi tocmai anul viitor restul banilor, conform eşalonării pe trei ani”, ne-a declarat Tudor Nădrag.
Mai mult decât atât, odată cu festivitatea începerii noului an şcolar, administraţia locală a inaugurat şi noua grădiniţă din zona Varoş. Pentru firma care a realizat construcţia grădiniţei, primăria trebuie să mai achite şapte miliarde de lei vechi, ce reprezintă lucrări restante şi de finalizare a imobilului. „Moştenire” lăsată tot de fostul primar.
Pe lângă aceste lucrări, administraţia locală mai are datorii de 13 miliarde, dintre care nouă miliarde pentru construirea unui azil de bătrâni şi alte patru miliarde pentru construirea unui centru de persoane abuzate.
În total, în mijlocul crizei economice, Primăria Hârşova este nevoită să achite lunar 700 milioane de lei vechi, reprezentând rata pentru cele 35 de miliarde împrumutate pe 15 ani. Din această sumă, 100 milioane reprezintă rata propriu-zisă şi 600 milioane dobânda. „Dacă ar fi un om cu care să poţi discuta, l-aş întreba ce-a fost în mintea lui când a înglodat administraţia locală în datorii atât de mari şi pentru atâta timp. Şi la ce i-au folosit banii?”, a adăugat stupefiat actualul edil.
Un calcul la prima strigare ne arată că din cauza mofturilor şi a disperării fostului primar de a înşfăca din nou cel mai important scaun din localitate, acesta a înglodat administraţia locală în datorii de peste 50 de miliarde ROL (!) şi a condamnat comunitatea la nenumărate lipsuri, din cauza celor 700 milioane aruncate lunar pe geam.
La Comana, Mândrescu (PSD) l-a alungat pe Adam (PNL) din Rai: liberalul are de plătit 15 miliarde ROL
Rândul investiţiilor inutile este îngroşat de cele ale fostei primăriţe a comunei Comana, Antoaneta Mândrescu. De data aceasta are de suferit un liberal, din cauza unei pesediste. Cuprinsă de febra alegerilor, Mândrescu nu ştia ce să mai facă pentru a smulge încă un vot, încă două şi astfel s-a apucat să planteze brazi! În Comana, luna iunie! Ce-a urmat îşi poate imagina oricine. Cât a costat? Un miliard de ROL ce urmează a fi achitaţi din buzunarele celor pe care duduia Mândrescu îi îndemna la vot cu cetina uscată. Un alt aspect semnalat de actualul şef al administraţiei locale în cazul „brăduţi în toiul verii” este acela că „investiţia” a fost iniţiată şi aplicată fără a se realiza un proiect care să fie supus votului Consiliului Local.
Pe lângă acest lucru, comuna mai are o rată lunară de 200 milioane lei vechi. Aceşti bani sunt achitaţi încă din timpul fostei administraţii, când fostul primar a cumpărat un excavator şi un microbuz pentru copii. Automobilul ar fi putut reveni comunei fără a se plăti nici un leu, pentru că ar fi fost obţinut de la Ministerul Educaţiei, iar excavatorul rugineşte prin te-miri-ce şanţ. Nu se ştie din ce motive aceasta a refuzat oferta ministerului şi a preferat să scoată bani din buzunarul bugetului pentru microbuzul copiilor. Acum, primarul comunei, liberalul Ion Adam, a reuşit să obţină un microbuz gratuit: „Acum avem două. În schimb, pentru unul dintre ele trebuie să plătesc. Ca să fac economii am cumulat funcţiile din Primărie, numărul de anagajaţi este minim”.
Datoriile administraţiei, lăsate moştenire de fosta administraţie, nu se opresc aici. Conform declaraţiilor edilului Ion Adam, primăria mai are de plătit cinci miliarde pentru o lucrare de pietruire a drumurilor şi un miliard pentru reabilitarea şcolii din Pelinu.
Iată cum, datoriile totale provenite din investiţii inutile şi nechibzuite, într-o comună ce de-abia îşi duce traiul de pe-o zi pe alta ajung la suma de 14 miliarde lei vechi.
La Peştera, Valentin Vrabie (PSD) plăteşte trei miliarde pentru supraevaluările liberalului Cosor (PNL)
Printre primele griji, de la începutul mandatului, ale lui Valentin Vrabie, primarul comunei Peştera, s-a numărat şi depistarea datoriilor pe care fosta administraţie a liberalului Ion Cosor le-a lăsat în „testamentul” primăriei. Exact după preluarea şefiei administraţiei locale, Valentin Vrabie a constatat cu stupoare că anumite lucrări au fost supraevaluate cu nesimţire. Astfel, pe vremea liberalilor, Primăria Peştera, a investit în opt staţii de autobuz nejustificata sumă de 640 milioane lei vechi. Ulterior, actualul primar a mai descoperit o „super” investiţie ce pare o glumă dintre cele mai proaste: gardul primăriei, de 100 metri, a fost construit în schimbul sumei de… 3,5 miliarde ROL!
Alte 700 milioane de ROL se duc pe apa sâmbetei pentru o curte de pavele. Cum aşa? În luna martie, cu doar trei luni înainte de alegeri, fostul primar Ion Cosor a umplut curtea primăriei cu pavele. Conform declaraţiilor actualului edil, Cosor a semnat şi plătit pe loc un contract cu firma „Best”, care reprezenta o lucrare ce nu a fost finalizată nici până în ziua de azi.
Vorba aceea: „Pe-afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”. În vreme ce împrejurimile primăriei arătau jalnic şi cel mai uşor lucru pe care-l puteai face era să-ţi rupi maşina încumetându-te pe uliţele comunei, curtea lui Cosor primarul era „însămânţată” cu pavele în valoare de 700 milioane ROL, pentru o suprafaţă de 120 mp!
“Cosor se lăuda că a lăsat şapte miliarde de lei în contul Primăriei, dar am realizat să de fapt a lăsat datorii de trei miliarde“, a declarat în momentul descoperirii datoriilor, primarul comunei Peştera, Valentin Vrabie. Acesta a mai adăugat faptul că aceeaşi firmă care a câştigat lucrarea cu pavele, este aceeaşi care a câştigat şi lucrarea destinată reabilitării şcolii din localitate. De menţionat este că şi acest proiect a fost realizat tot ca de mântuială. Pe de altă parte, Valentin Vrabie a mai declarat faptul că, iniţial, lucarea fusese contractată în schimbul unei sume ce depăşea cu puţin două miliarde ROL, însă în final, lucrarea a ajuns la nejustificata sumă de şase miliarde!
