Una din știrile-bombă ale săptămânii vizează norul de praf din Shara care, după ce ar fi făcut ravagii în vestul Europei și în special în Anglia, urmează să ajungă deasupra plaiurilor mioritice. Subiectul, care a făcut deja senzație la Londra, a fost preluat cu drag de presa din România, avidă de senzațional. Din păcate, la ora la care norul respectiv (sau ce va mai fi rămas din el) va ajunge deasupra țării noastre, totul s-a dovedit a fi doar un balon de săpun. Investigațiile presei britanice au scos la iveală faptul că oficialii guvernului s-au grăbit să dea vina pe praful saharian, pentru a explica nivelurile crescute ale poluării aerului. Mai mult, specialiștii au emis păreri contradictorii, unii spunând că nu e nicio problemă, alții – că e dezastru. Panica indusă de guvernul britanic a dus la creșterea semnificativă a apelurilor la 112, dar totul s-a dovedit a fi o sperietură inutilă. La finalul invaziei prafului saharian, numărul internărilor pentru probleme respiratorii a rămas la un nivel normal.
Acum, că lucrurile s-au lămurit în Anglia, efectul secundar lovește în România – românii sunt intoxicați, nu cu praf, ci cu o știre care s-a dovedit a fi falsă.
Un articol de Răzvan PETRE
Praf, sau poluare?
Ca să înțelegem ce se întâmplă la începutul lui aprilie 2014 în Anglia, sau în România, trebuie să ne întoarcem în timp, la evenimentele de la jumătatea lunii martie. Atunci, smogul (ceața toxică) ce învăluie multe din capitalele europene a ajuns la un nivel istoric. Orașe ca Paris sau Bruxelles, care figurează oricum foarte sus pe lista zonelor cu cel mai ridicat nivel de poluare atmosferică, s-au confruntat cu o situație potențial periculoasă pentru populație. Vremea frumoasă și condițiile meteo stabile au amplificat problemele tradiționale, iar lipsa vântului a făcut ca poluarea să nu fie împrăștiată și ca aerul deasupra celor două orașe să devină de nerespirat. Imagini cu edificiile-emblemă din Paris, de-abia profilate prin ceața toxică, au făcut ocolul internetului. Autoritățile au experimentat câteva măsuri pompieristice – în zona Bruxelles-ului a fost impusă o limită de viteză de 50km/h, iar la Paris edilii au hotărât ca timp de două zile transportul public, precum și închirierea de biciclete și vehicule electrice să fie gratuite (în speranța că astfel parizienii își vor lăsa mașinile acasă și vor opta pentru mijloace de transport nepoluante).
Nimic nou pe cerul Londrei
Masa de aer stabil, care a amplificat efectele poluării, a afectat și sud-estul Marii Britanii. La Londra, nivelul poluării atmosferice a fost ridicat la 10 din 10 (valoarea maximă). Ministerul Mediului din guvernul britanic a făcut publică această informație și a emis câteva avertizări, obișnuite într-o atare situație. Cu toate acestea, știrea nu a fost una de impact, în țara în care a fost practic inventat termenul „smog” – ceață toxică, compusă în principal din gaze și particule emise de arderea combustibililor fosili.
Ulterior, guvernul Cameron (conservator, de dreapta) a devenit ținta criticilor din partea organizațiilor ecologiste (stângiste) și a publicului larg, pe motiv că nu dă suficientă importanță problemelor legate de poluare.
În raacție, guvernul a făcut câteva schimbări. Pentru început, Serviciul Meteo Britanic a preluat sarcina colectării informațiilor privind poluarea atmosferică (anterior, acestea erau furnizate de o companie privată). A fost ajustată, de asemenea, procedura aplicată în caz de poluare ridicată – de la o atitudine standard, care să nu alarmeze inutil populația, direct în extrema cealaltă.
Ministerele britanice creează panică și se contrazic între ele
Și așa ajungem la praful saharian. La începutul lui aprilie, nivelul de particule în suspensie a ajuns din nou la maxim. De data aceasta, cauza a fost una mai naturală – o furtună din Mediterana, care a antrenat praf saharian, pe care l-a transportat, la mare altitudine, până deasupra Angliei. Reacția Ministerului Mediului de la Londra a fost una excesivă. La câteva zile de la conferința de presă prin care anunțaseră cu surle și trâmbițe preluarea (prin intermediul Serviciului Meteo, aflat în subordine) a atribuțiilor privind alertele de poluare atmosferică, oficialii de la Mediu au vrut să dea un exemplu de eficiență. Într-o operațiune ce ulterior a fost catalogată ca fiind „exces de zel”, ei au exagerat pericolul pe care îl reprezintă praful saharian, sfătuind oamenii să rămână în case și să evite pe cât posibil deplasările. Zeci de mii de copii nu au mai fost trimiși la școală de părinții îngrijorați, iar măștile faciale s-au vândut ca pâinea caldă.
După valul inițial de panică, englezii au fost treziți la realitate. O investigație a ziarului The Telegraph a arătat că, în timp ce oficialii de la Mediu vorbeau de niveluri foarte ridicate și foarte periculoase ale poluării atmosferice, cei de la Ministerul Sănătății erau de părere că praful saharian „nu va avea niciun efect asupra marii majorități a populației”. De altfel, toți oficialii medicali ai guvernului britanic contactați de ziarul londonez au căzut de acord asupra faptului că efectele vor putea fi simțite doar de astmatici. Aceeași investigație a scos la iveală și faptul că nivelul de poluare cauzat de praful saharian este mai scăzut decât cel înregistrat la jumătatea lunii martie, când Parisul, Bruxelles-ul și Londra au fost învăluite de smog. Prin urmare, când poluarea fost mai mare și mai periculoasă, guvernul britanic nu a făcut nimic; dar acum, când praful saharian s-a abătut asupra Angliei, reacția a fost una de panică.
Cât de periculos e praful saharian pentru noi?
Ciclonul mediteranean care a antrenat praful din Sahara s-a deplasat către nord, ducând particulele în suspensie peste Fanța și Anglia. Flancul estic al furtunii a ajuns deasupra țării noastre joi, 3 aprilie. Cu toate acestea, traiectoria urmată de masele de aer face ca praful să fi fost dispersat deja deasupra Europei centrale și de vest, ceea ce ar trebui să ducă la concentrații mult mai scăzute în România. Cel mai probabil, efectele sale vor fi aproape insesizabile.
Prezența prafului deșertic în aerul de deasupra țării noastre nu este un eveniment unic. În mai multe rânduri, în 2012 și 2013, ploile căzute în România au fost însoțite de depunerea unui strat de praf fin, roșiatic, vizibil pe capotele mașinilor. (vezi foto jos, cu valul de praf saharian ajuns în România în 29 mai 2013 – sursa foto: NASA) „Invaziile” de aer deșertic au dus, de-a lungul istoriei, la nașterea unor mituri, cum e acela al „ploilor de sânge” – în fapt, ploi ce antrenau praful deșertic din straturile înalte ale atmosferei. În ultimii ani, praful deșertic ajuns deasupra României a avut ca punct de plecare zona Arabiei, sau Africa Orientală. Majoritatea prafului saharian ajuns în straturile înalte ale atmosferei este direcționat către vest și nord, studiile arătând că 50% din praful depus în zona Amazonului provine din Ciad (țară sahariană).
Trebuie menționat și că, pe urma panicii generate de guvernul britanic, s-a dublat numărul de apeluri la 112 pentru probleme respiratorii înregistrate la Londra. Cu toate acestea, majoritatea s-au dovedit a fi alarme false. La finalul crizei, însă, așa cum a fost raportat de presa londoneză, numărul internărilor pentru probleme respiratorii s-a situat la un nivel normal, egal sau comparabil cu perioada anterioară și cu cel înregistrat anul trecut, pe vremea asta.
